Odată cu intrarea, de facto, a României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, ţara noastră va avea europarlamentari în forul legislativ de la Strasbourg şi un comisar european, în structură executivă de la Bruxelles. Vor fi 'modelele' pe care le propune România, ca proaspăt stat membru, persoanele de care va depinde în mare măsură modul în care este receptată prezenţa noastră în structura continentală comunitară. Dacă în privinţa europarlamentarilor vom avea filtrul votului universal - alegerile ar trebui, în mod normal, să fie organizate până la sfârşitul anului - ale cărui rezultate pot confirma sau contrazice actualul eşicher politic, adică cel rezultat de la alegerile din 2004, cu comisarii europeni e altă situaţie. Ei vor fi desemnaţi, şi un rol principal în acest act îl va juca preşedintele... jucător. Până acum s-a vorbit mult pe seama ministrului Monica Macovei, ca potenţial candidat cu şanse. Aceasta s-a afirmat în special prin disputele acute cu sistemul pe care-l administrează, dar şi prin nepotrivirile de caracter cu o bună parte a celor care compun coaliţia de guvernare. Aşa încât, cu tot sprijinul, deloc subtil, al comisarului european Franco Frattini, care i-a dedicat veritabile osanale, Monica Macovei poate fi serios împiedicată de veto-ul conservator. Campania declanşată de Voiculescu&Co are un atu serios: în trecutul de procuror ceauşist al Monicăi Macovei figurează episoade nu numai memorabile, ci chiar penale. Dacă documentul pe care susţin că îl deţin conservatorii - un mandat de arestare semnat, în alb - este real, atunci chiar rolul de ministru al Monicăi Macovei, ar trebui să înceteze. După lovitura de imagine, dată cu nominalizările la şefia serviciilor secrete, Traian Băsescu pare tot mai dispus să se joace cu nervii adversarilor şi ai aliaţilor de conjunctură. Se vehiculează deja două nume de candidaţi pentru funcţia de comisar european: Vasile Puşcaş şi Petre Roman. Pentru PSD-istul Puşcaş, Băsescu are o slăbiciune mai veche: l-ar fi vrut, la preluarea puterii de către Alianţă, în noua echipă. Tot ca negociator. Nu l-a obţinut. Îi apreciază însă calităţile de om profund serios, măsurat, dedicat misiunilor primite. Ar putea fi un comisar bun pentru România. A doua candidatură aparţine lui Petre Roman. Fostul şef al lui Băsescu, deşi ieşit de ceva vreme din prim-planul vieţii publice, îşi păstrează atu-urile de bun diplomat şi de eficienţă în câmpul relaţiilor externe. Numirea sa ar fi un act de justeţe, politic şi uman. Cei doi vor putea fi cu dificultate contestaţi, atât din tabăra Puterii, cât şi din aceea a Opoziţiei şi nu cred că procesul va diferi substanţial de cel al numirii noilor şefi de servicii.