Anul ºcolar '99/00 a Început pe sãrite ºi fãrã bucurie. Nu sunt destule manuale, ºcolile sunt În paraginã, pro- fesorii buni fug În alte meserii ºi rãmân cei slabi ºi suplinitorii, molimele fac ravagii printre copii. Tabloul este mai sumbru parcã decât oricând ºi posturile de televiziune s-au Întrecut În a ni-1 ÎnfãÞiºa În cele mai naturaliste forme. Atât de naturaliste Încât au stârnit revolta domnului Andrei Marga, ministrul În funcÞie, care i-a acuzat pe ziariºti de lipsã de profesionalism, pentru cã n-au reuºit sã cuprindã problema În ansamblu.

Pentru cĂŁ existĂŁ nu puĂžine Âşcoli ĂŽngrijite Âşi bine dotate; profesori dedicaĂži Âşi semne certe ale reformei.

Desigur, domnul ministru are dreptatea sa. DupĂŁ cum au dreptate Âşi reporterii. Ne aflĂŁm ĂŽntr-o dilemĂŁ clasicĂŁ iniĂžiatĂŁ de un cunoscut banc ĂŽn care rabinului i se prezintĂŁ douĂŁ situaĂžii diferite pe care acesta le confirmĂŁ ĂŽn virtutea unei concluzii la fel de valabile.

Absolut de acord cu domnul Marga, cã învãþãmântul depinde strict de buget ºi cã în ansamblul sãu nu poate fi mai performant decât economia. Nu pot fi însã de acord - nu mã lasã un bun simþ elementar - cu resemnarea în faþa situaþiilor limitã: cu ce îi încãlzeºte pe copiii peste care riscã sã se dãrâme ºcoala cã, per ansamblu, situaþia nu este chiar aºa criticã? Cu ce-i încãlzeºte pe pãrinþii dintr-o localitate unde ºcoala s-a desfiinþat, iar copiii trebuie sã meargã la alta, la peste 15 km, cã laboratoarele unei ºcoli din Capitalã sunt echipate la nivel european? În cazul acesta, extrem de delicat, al accesului la instrucþie, nu se poate lucra cu medii ºi cu aproximaþii, pentru cã vom plãti prea scump economiile nesemnificative pe seama propriului nostru viitor.