Preºedintele a declarat, la TV, cã ºtia de vreo ºase luni cã la Cluj se întâmplã lucruri necurate. Premierul – în al cãrui fief se produceau aceste întâmplãri - susþine cã n-a ºtiut nimic precis, deºi primeºte, aproape la fel ca ºi preºedintele informãri din partea serviciilor secrete. Dl Boc mai susþine cã din aceste informãri lipseau detaliile strict necesare pentru a fi identificate persoanele în cauzã.
ÃŽncep sã cred cã SRI-ul este populat, acum, de amatori care îºi încropesc informaþiile precum altãdatã mare parte din spionii noºtri din strãinãtate, care transmiteau în þarã ºtiri “confidenþiale” luate de prin ziarele locale.
Stau ºi mã întreb cam cum or fi arãtat informãrile pe care le-a primit premierul. Cât de criptice au fost, dacã Emil Boc nu ºi-a dat seama cã este vorba chiar despre urmaºul sãu legal? Cine putea sã facã acte de corupþie la Cluj, unde întreaga administraþie este portocalie? PSD-ul? PNL-ul? Sau – mai rãu – UDMR-ul? Ce nivel putea sã aibã aceastã corupþie? ªef de serviciu prin primãrie? Director de deconcentrate?
În fine. Misterul s-a elucidat ºi acum ºtie ºi premierul unde colcãie corupþia. Cea doveditã. Pentru cã cea nedoveditã colcãie peste tot, dar mai ales acolo unde autoritãþile locale þin de partidul de guvernãmânt. De ce? Simplu: acestea primesc bani pentru fel de fel de proiecte, fie de la doamna Udrea, fie din fondul special aflat la dispoziþia premierului. Aceºtia sunt bani din care se înfruptã clientela proprie. ªi din care o parte revin la partid.
Cât? Foarte puþin – e de pãrere preºedintele, care ºtie cum merg treburile din propriile campanii electorale. Bãsescu crede sincer cã cea mai mare parte merg direct în buzunarul celor care-i cer, pentru cã – citez – la partid nu sunt bani sã-ºi plãteascã nici telefoane. ªi – mai spune tot preºedintele - banii primiþi legal de partide sunt suficienþi pentru campaniile electorale.
Este o opinie, desigur. Cei care, însã, doresc cu orice preþ sã câºtige alegerile, nu cred acelaºi lucru. Ei cred cã niciodatã banii nu ajung – ºi, de aceea, cei care pierd rãmân cu datorii pe care nu ºtiu de unde sã le mai plãteascã. Altundeva decât din propriile buzunare, în care au intrat o bunã parte dintre sumele strânse de la cei strânºi cu uºa sau cu promisiuni nerezolvate. Un lucru este cert: scandalul de corupþie de la Cluj îi îngrijoreazã pe majoritatea baronilor locali – indiferent de culoare – care-ºi vãd strategiile ameninþate de imixtiunea procurorilor. Pentru cã aceºtia din urmã sunt marii câºtigãtori ai partidei. Domneºte, în general, o percepþie idilicã asupra structurilor de putere ºi influenþe locale. Acolo însã nu domneºte armonia. Dincolo de politicã sunt interesele personale, iar aceste interese alimenteazã resentimente, rãzbunãri ºi reglãri de conturi.
Pe acest fond parchetul anticorupþie câºtigã puncte, chiar cu preþul punerii în dificultate a ºefilor mari, asupra cãrora se rãsfrâng eventualele retalieri de ordin politic. Dar cele mai multe puncte le câºtigã preºedintele Traian Bãsescu prin atitudinea sa aparent detaºatã de problemele unui partid aflat pe toboganul unui procent de 25% - cum chiar domnia sa afirma într-un interviu pentru presa germanã. Puncte care îi vor putea servi, eventual, la uºurarea sarcinii de schimbare a premierului. |