Disputa dintre colectivul redacţional de la ProSport şi patronul elveţian Ringier, nu diferă foarte mult de alte şi alte conflicte care au făcut din privatizare o Canossă a economiei de piaţă, punând faţă în faţă concepţii şi moduri de abordare diametral opuse, ireconciliabile de la un moment dat. Aşa cum între noii patroni de la Republica şi vechiul colectiv de la aceeaşi fabrică - fostă navă - amiral a economiei socialiste - dialogul are loc cu dificultate, datorită limbilor diferite - nu doar la propriu - pe care le vorbesc cele două părţi, aşa şi la ProSport -  Ringier, situaţia depăşeşte limitele unei simple neconcordanţe.  Muncitorii de la Republica, cu orgoliul lor de foşti proprietari - beneficiari - manageri, ar dori să-şi perpetueze statutul şi lefurile, indiferent de configuraţia pieţei, tot aşa şi ziariştii de la ProSport consideră că orgoliul lor de artişti ai condeiului sportiv ar trebui să fie mai bine preţuit de către contabilii mandataţi de magnatul elveţian  cu conducerea filialei române a firmei.  Marea problemă a celui mai vândut cotidian sportiv a fost, dintotdeauna, nivelul ridicat al cheltuielilor.  Pentru ego-ul unui dâmboviţean sadea ca Adrian Sârbu, fostul patron, acest lucru conta mai puţin. Important era titlul de 'cel mai' şi pentru asta era dispus să plătească, dincolo de limitele bunului simţ (la CM de fotbal din Japonia - Coreea de Sud, Pro Sport-ul a avut vreo 30 de trimişi speciali!).  Odată cu achiziţionarea ziarului, elveţienilor, veniţi în România să facă bani, nu faimă, le-a căzut greu la stomac acest capitol.  Şi au încercat să intervină, neînţelegând, sau nefiind dispuşi să înţeleagă, subtilităţile unei scriituri care nu avea corespondent în buget.  De aici şi conflictul, unul banal în ultimă instanţă, între o depăşită mentalitate elitistă (un ziar cât de bun, dacă nu se vinde, sau se vinde în pierdere, nu mai este bun) şi o agresivă concepţie colonială a unor administratori de presă educaţi în cultul profitului. Restul sunt vorbe.  Menite să acopere incapacitatea fiecărei părţi de a înţelege resortul reacţiilor celeilalte.