Spunea cineva, pe bună dreptate, că suntem o naţie creativă. Din păcate, această creativitate funcţionează în detrimentul seriozităţii. Poate că nicăieri mai mult decât în Parlamentul României această teorie nu se confirmă mai strălucit. Este suficient să luăm câteva exemple. Măcar unul. Am să-1 las pe cel al senatorului Pruteanu, care vrea cu orice preţ să salveze limba română, declarând război sfânt hot-dog-ului şi pop-corn-ului; Să-l l uăm pe dl Cristian Rădulescu. Dânsul s-a ridicat cu hotărâre în susţinerea unui proiect de lege care să bage la pârnaie femeile violatoare! Este că nu v-a trecut aşa ceva prin cap? Ei bine, dlui Rădulescu i-a trecut. Nu că ar fi dânsul mai breaz decât noi, simpli muritori. Dar domnia sa, din poziţia pe care o deţine, vede lucrurile mai clar. Descifrează mai bine conexiunile care ne scapă nouă. Identifică mai exact consecinţele unor stări de fapt pe lângă care noi trecem eu seninătate. Noi, ăştialalţi, ne-am fi mulţumit cu încarcerea violatorilor bărbaţi. În mintea noastră ideea de violator era simplificată la maximum: violator = bărbat! Victimă = femeie! Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. După câte se pare, o mare parte dintre neplăcerile traiului nostru de zi cu zi se datorează acestei feţe nevăzute a realităţii: cohorte de femei violatoare, care-şi fac de cap şi supun unor chinuri morale şi fizice mase de bărbaţi care nu mai sunt în stare să-şi facă datoria faţă de ţară. Al căror moral este violat, o dată în plus, de nepedepsirea celor care comit aceste acte antisociale. Care se zbenguie în libertate după ce-şi fac Mendrele. Ceva mă face să cred că dl Cristian Rădulescu ştie mai multe. Că nu întâmplător şi-a luat inima în dinţi pentru a ridica această problemă şi a o pune în faţa naţiunii. Ceva mă face să cred că printre victimele unor astfel de violuri, în grup, sunt chiar parlamentarii! Cum s-ar explica ineficienţa lor legislativă, altfel decât ca un semn al epuizării şi al frustrării? Cum s-ar putea interpreta absenţele masive, lipsa cvorumului, decât ca o necesitate a refacerii fizice şi morale în urma acestui tip de agresiune?

Probabil că dl Cristian Rădulescu are dreptate. Prietenii ştiu de ce...