Iniþiativa Partidului Naþional Român de a propune reintroducerea pedepsei cu moartea poate sã parã, la prima vedere, un soi de moft menit sã mai tulbure apele actualitãþii. Ba, voci rãutãcioase nu s-au putut abþine sã punã acest demers pe seama unei secrete nostalgii a profesorului Mãgureanu dupã momentele istorice în care a funcþionat ca un soi de „asesor popular" la procesul lui Ceauºescu.
Pedeapsa cu moartea are, la noi, o istorie ceva mai complexã decât în alte pãrþi. De-a lungul regimului comunist, ea a fost rezervatã adversarilor politici, etichetaþi drept trãdãtori de þarã, iar în ultima perioadã, ea sancþiona delicte economice apreciate drept „subminare a economiei naþionale" - în fapt, o supapã de defulare a tensiunilor populare generate de penuriile cronice de produse de bazã. Abrogarea rapidã a acestor pedepse, o datã cu Revoluþia, a fost suspectatã ca fiind o intenþie a emanaþilor de a-ºi cruþa foºtii tovarãºi de drum, mai degrabã, decât o aliniere la exigenþele europene ale drepturilor omului, iar tentativa de puci din 12 ianuarie 1990 a avut, ca unul dintre obiective, reintroducerea pedepsei capitale.
România postdecembristã se confruntã cu o escaladare a violenþei ºi a iraþionalului, pentru a cãror combatere, actualul Cod Penal, racordat la normele umanismului european, nu se dovedeºte un instrument eficient. Ieºitã din bezna totalitarã ºi intratã direct în ceaþa tranziþiei, þara noastrã nu circulã pe magis- tralele netede ale legalitãþii comunitare. Este mult prea simplu sã pretinzi de la noi ceea ce pretinzi de la democraþii cu stagii centenare, fãrã a þine cont de faptul cã mentalitãþile sunt complet altele. De aceea înclin sã cred cã iniþiativa PNR-ului meritã mai multã atenþie ºi chestiunea - o analizã mai aprofundatã. Este suficient sã ne gândim cã americanii - campioni ai democraþiei - n-au renunþat la aceastã pedeapsã pe care o considerã, în continuare, un important element de descurajare a infracþionalitãþii grave.