Doamna ministru Ecaterina Andronescu are o înfãþiºare de Musette: o mâþã blândã, ce toarce molcom pe toate canalele de televiziune ºi la orice orã din zi ºi din noapte. Toarce molcom, susþinându-ºi punctele de vedere cu o tãrie ce te duce cu gândul la ascuþiºul ghearelor pitite în pernuþele pufose ale lãbuþelor. Zilele trecute, doamna Caty ºi-a petrecut o lungã searã faþã în faþã cu un Jaune Tom de mahala: cotoiul Dumitraºcu, "rector" al unei universitãþi-fantomã pe care i s-a pus pata doamnei Caty. Trei ore ºi mai bine, doamna ministru a suportat chiorãielile, scuipãturile ºi zbârlelile unui profesionist al acoperiºurilor, aflat în situaþia de a-ºi apãra cu ghearele ºi cu colþii agoniseala de mai bine de zece ani: o universitate cu nume complicat ºi incert, mutatã recent într-o clãdire trãznet, ridicatã din agoniseala pãrinþilor ce ºi-au dorit ca odraslele lor sã se cãpãtuiascã cu o diplomã. Indiferent de preþ. Dupã ce ºi-a înghesuit cursanþii zece ani prin fel de fel de magherniþe, dupã ce le-a luat documentele ostatice în schimbul a fel de fel de taxe imaginare, dupã ce s-a cãpãtuit, uzând când era cazul chiar de pistol, iatã-l acum pe dl "rector" Dumitraºcu în pericol de a i se nãrui tot edificiul, în absenþa candidaþilor, avertizaþi de campania doamnei ministru! Demersul - adesea riscant - al doamnei Andronescu are o motivaþie nobilã: nu vrem ca ºi alþii sã mai fie pãcãliþi! Dar, doamnã ministru, de ce v-a apucat îndârjirea abia acum, dupã ce an de an, mii, zeci de mii de tineri au fost traºi pe sfoarã în cele mai variate moduri, de feluriþi escroci cu pretenþii intelectuale? Ce facem cu toþi aceºti pãcãliþi, din ai cãror bani s-au ridicat veritabile palate la a cãror vedere, învãþãmântului de stat îi lasã gura apã? Din noianul de inepþii înºirate de "rectorul" Dumitraºcu se desprinde, totuºi, o întrebare legitimã: de ce (doar) eu? Pãi, chiar aºa, de ce? |