Ziarul personal Octavian Andronic
28 Mar 2024 - 15:22
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

"Nu sunt prea bună la săruturi lungi, pentru că trebuie să trag aer în piept!"

-- Alexandra Dinu, ex Mutu

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

vineri 07 ianuarie 2011 Nr: 3203

Căruța "certificatului energetic" – înaintea "boilor" legiuitori

de Octavian Andronic

„Certificarea energetică” a clădirilor trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2010, conform legii din 2005 prin care România se alinia la exigențele europene în domeniu.
Adică, de aproape un an, orice vânzare sau închiriere de imobil ar fi trebuit să fie însoțită de un „certificat” care să ateste cât este de bine izolat imobilul respectiv si cât de bine rezistă la pierderile de căldură și – implicit, ceșterea facturii de încălzire. Nu că Europa, și statul român pe langa ea, sunt curioși să știe cum se comportă locuințele noastre (știu foarte bine că un fond locativ majoritar cu vechime, n-a prea ținut cont, decât în ultimii ani, de acest soi de cerințe) ci pentru a ne stimula să cheltuim cu izolarea termică ca să economisim resuresele – limitate – de producere a energiei.

O idee nobilă care, la noi, cum se întâmplă în aproape orice domeniu, pune căruța în fața boilor și încurcă lucrurile în loc să le lămurească.

Cerința legii de a se utiliza cerficatele de la 1 ianuarie anul trecut n-a putut fi îndeplinită pentru bunul motiv că la acea oră  nu existau suficienți experți care să efectueze formele legale.  Statul lui Tăriceanu dăduse legea, dar statul lui Boc uitase să o pună în acord cu instrumentul său de bază. Cei care au sesizat primii această inadvertență au fost notarii, din care legea dorea să facă un soi de paznici benevoli ai aplicării: ei au sesizat că după ce și-așa se alesese praful de piața imobiliară din motive de criză, puținele tranzacții rămase nu se puteau face pentru că trebuie așteptat cu săptămânile un auditor disponibil, numărul acestora fiind vădit insuficient. Situația nu a fost cu mult mai bună nici la noul termen – 1 ianuarie 2011: multe județe nu se pot lăuda, încă, cu mai mult de trei auditori! Așa încât, fiindu-le mai aproape cămașa proprie decât cojocul auditorilor, notarii au decis, după ce au citit bine legea, care nu prevedea nici obligativități și nici sancțiuni, să aleagă o cale de mijloc pentru a putea funcționa:  UNNPR a dat o decizie internă,  prin care tranzacțiile imobiliare puteau fi efectuate cu consimțîmântul părților, acestea cunoscând la ce riscuri se expun și acceptându-le.
Ei bine, chestia asta i-a revoltat peste măsură pe auditori! După ce și-au școlit membrii, i-au învățat ce și cum să facă, asociația lor a procedat ca orice instituție din România care primește cadou un domeniu pe care să-l gestioneze după cum o duce capul: și-au stabilit niște tarife nenegociabile, care incep de la vreo 200 de euro pentru un apartament de două camere și ajung la peste o mie pentru vile. Când trei sferturi din fondul locativ românesc este format din case din paiantă sau din materiale proaste, vă dați seama ce reprezintă acest „bir” pe capul celor care vor să vândă sau să închirieze. Dar pe auditori nu i-a apăsat chestia asta, ci doar faptul că notarii îi fac să piardă niște onorarii grase, cel mai adesea fără nicio legătură cu realitatea. Pentru că – așa cum spuneam, în stabilirea tarifelor ei n-au pornit de la ce trebuie să facă, ci de la cât vor să câștige de pe urma acestui cadou pe care li-l face statul.

Desigur, țintuirea la stâlpul infamiei a notarilor nu este un lucru complicat, mai ales că, până la criză, au avut și ei păcatele lor. Dar să faci din ei țapi ispășitori pentru lacunele legii, redactată, după obicei, pe genunchi, și pentru lăcomia unei categorii în căutare de câștiguri ușoare și garantate de stat, e prea mult. Și poate că cel mai inteligent lucru ar fi fost să se găsească o pârghie prin care proprietarii și vânzătorii să aibă și un beneficiu de pe urma acestor certificate, nu doar o scărpinare suplimentară a buzunarelor.

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie