Fãrã discuþie, dl Silviu Brucan este un personaj care a reuºit sã se menþinã în prima linie a interesului public vreme de zece ani, fãrã a avea sprijin „politic" în spate. în afara imensei experienþe de viaþã ºi a unui talent înnãscut de a se face ascultat ºi bãgat în seamã. Or, pentru asta, dl Brucan a aplicat o tacticã pe cât de simplã, pe atât de eficientã: domnia sa n-a învârtit niciodatã limba în gurã fãcând speculaþii filosofice. A spus lucrurilor pe nume, uneori cu brutalitate, alteori fãrã acoperire, dar nu a menajat niciodatã (aproape) pe nimeni. Gustul profeþiilor i-a venit devreme, de prin prima parte a lui '90, când a lansat celebrul sãu pronostic cu capul care trebuie sã cadã. N-a cãzut, atunci, nici unul. Dar îndrãzneala de a lovi direct ºi fãrã menajamente în vârfurile noii puteri i-a creat o aurã de independenþã ºi de curaj (?!) ce a fãcut sã treacã neobservat toate rateurile pe care le-a dat. Dl Brucan n-a fost niciodatã iubit sau adulat. A fost, însã, întotdeauna citit ºi citat. Verbul sãu concret ºi direct a impus reacþii - ºi replici - ce au dovedit cã puþini au avut îndrãzneala sã-l ignore. Când a dezgropat „securea rãzboiului" promiþând, ca o nouã Zoe Trahanache, cã va lupta „corp-la corp" cu preºedintele Iliescu dacã-l va face pe Meleºcanu ºef de campanie electoralã, PDSR-ul s-a cutremurat din temelii. Dl Brucan n-a mai luptat, dar Iliescu a fost înfrânt! De la chestiuni de acest gen, venerabilul politolog a prins gustul succesului, pe care l-a completat cu o stranie obsesie a capetelor pe care gândirea sa politicã le poate face sã cadã ca niºte popice. Cred cã într-o astfel de gândire rezidã poziþia sa de ultimã orã - surprinzãtoare pentru majoritatea observatorilor - legatã de rãsuflata afacere a „firului roºu". Când povestea stãtea sã cadã spre paginile din mijloc-coadã ale gazetelor, a venit dl Brucan cu o acuzaþie directã ºi fãrã înconjur: Iliescu-GRU, nu KGB! Iliescu a complotat cu Vasile Ionel ºi cu ambasadorul rus sã monteze hot-line cu Moscova! Iliescu e nostalgic, Iliescu trebuie sã plece, pentru cã n-a fost sincer cu Occidentul!
Este, trebuie sã recunoaºtem, o nesperatã gurã de oxigen pentru „partida" ce ar dori sã-1 scoatã pe dl Iliescu din jocul electoral. ªi ea nu vine din cine ºtie ce ocult pact între Oracol ºi Cotroceni, ci din ambiþia politologului de a-ºi vedea împlinite proorocirile. Chiar cu preþul bunului simþ.
|
| Accesari:
2171
|
Adauga o opinie