Luna trecutĂŁ, la Petra, a avut loc o conferinÞã a laureaĂžilor Premiului Nobel. Au participat nu mai puĂžini de 33 de deĂžinĂŁtori ai acestei distincĂžii excepĂžionale. OrganizatĂŁ la iniĂžiativa regelui Abdullah al Iordaniei, ĂŽn colaborare cu FundaĂžia pentru Umanitate, condusĂŁ de Ellie Wiesel, conferinĂža s-a soldat cu lansarea unui fond de 10 milioane de dolari pentru susĂžinerea cercetĂŁrilor ÂştiinĂžifice Âşi cooperĂŁrii ĂŽn acest domeniu ĂŽn regiune. În regiunea Orientului Mijlociu, bineĂŽnĂželes, loc ĂŽn care intoleranĂža Âşi ura au fĂŁcut ravagii de-a lungul ultimei sute de ani. Este o iniĂžiativĂŁ istoricĂŁ, aÂş spune, iar faptul cĂŁ la originea sa stĂŁ monarhul modern Âşi luminat Abdullah al-II-lea, fiul regelui Hussein, nu este deloc ĂŽntâmplĂŁtor. Cum nu este ĂŽntâmplĂŁtoare nici alegerea localitĂŁĂžii Petra pentru a fi gazda unei manifestĂŁri de o asemenea anvergurĂŁ. Cine o va cĂŁuta pe hartĂŁ o va gĂŁsi cu greu. Va da de ea mai degrabĂŁ ĂŽn cĂŁrĂžile de istorie. Petra este un sit arheologic excepĂžional conservat Âşi constituie una dintre minunile lumii antice. Situat ĂŽn plin deÂşert, ĂŽntr-un defileu ĂŽngust Âşi greu accesibil, vechiul oraÂş a fost pur Âşi simplu sĂŁpat ĂŽn pereĂžii de calcar ai acestei strâmtori, prin care poposeau caravanele ĂŽn drumul lor spre Arabia Âşi spre Mesopotamia. Spectacolul pe care-l ĂŽnfĂŁĂžiÂşeazĂŁ aceastĂŁ aÂşezare este unic Âşi impresionant Âşi vorbeÂşte despre talentul Âşi ingeniozitatea unor generaĂžii de constructori-artiÂşti. Petra reprezintĂŁ principalul atu turistic al Iordaniei, ĂŽnaintea aÂşezĂŁrilor de la Marea MoartĂŁ Âşi a izvoarelor Iordanului, unde Ioan l-a botezat pe Isus, sau a oraÂşului turistic Aqaba, de la Marea RoÂşie. ÞarĂŁ lipsitĂŁ de resurse naturale, dĂŁruitĂŁ de Allah cel majoritar, dar nu unic, cu multĂŁ piatrĂŁ, nisip Âşi cĂŁlduri ucigĂŁtoare, Iordania Âşi-a construit cu tenacitate Âşi temeinicie o infrastructurĂŁ care o face ca ĂŽn prezent sĂŁ poatĂŁ primi câteva milioane de turiÂşti anual.
    Marile lanĂžuri hoteliere, ca Intercontinental, Marriott, Movenpick, Kempuski, au investit masiv mergând pe apetitul turiÂştilor pentru exotism Âşi pentru istorie. La Marea MoartĂŁ, unde nu se aflĂŁ nimic ĂŽn stare sĂŁ atragĂŁ cĂŁlĂŁtori, au apĂŁrut veritabile staĂžiuni ĂŽn care resursa cea mai preĂžioasĂŁ – apa dulce – umple zeci de piscine Âşi trambuline acvatice, ca o alternativĂŁ la apa super-sĂŁratĂŁ a mĂŁrii aflate cu vreo 400 de metri sub nivelul oceanului planetar. La Petra, loc pustiu Âşi greu accesibil, s-au construit câteva hoteluri fastuoase care pun la dispoziĂžia vizitatorilor lor cĂŁmilele Âşi catârii cu care se poate ajunge ĂŽn oraÂşul antic. La Aqaba, port la Marea RoÂşie, unde se ĂŽntretaie graniĂžele a nu mai puĂžin de patru Þãri – Iordania, Egipt, Israel Âşi Arabia SauditĂŁ – sunt ĂŽn construcĂžie câteva noi mari hoteluri de lux, cele existente nemaifĂŁcând faÞã cererilor.
    Expozeul mai are un sens polemic: ĂŽntr-o ĂžarĂŁ care are atât de puĂžine lucruri  de arĂŁtat Âşi de exploatat, ĂŽnĂželepciunea liderilor care au generat o stabilitate politicĂŁ remarcabilĂŁ a fĂŁcut posibilĂŁ compensarea lipsei de resurse naturale pe care se bazeazĂŁ Þãrile din jur, cu o ofertĂŁ valoroasĂŁ din punct de vedere turistic Âşi istoric. Stau Âşi mĂŁ ĂŽntreb ce s-ar fi ĂŽntâmplat cu aceastĂŁ ĂžarĂŁ de doar vreo cinci milioane de locuitori dacĂŁ ar fi avut mĂŁcar o parte din ceea ce deĂžinem noi Âşi nu reuÂşim sĂŁ convertim ĂŽn interes Âşi beneficii aferente.