Gata: s-a hotãrât: 2008 va fi un an de austeritate. Conclavul celor trei „crai” de la rãsãritul bugetului - Tãriceanu, Vosganian ºi Isãrescu - au concluzionat, împreunã, cã în cel mai important an al actualului mandat, nu se vor mai face pomeni electorale!
Pentru primii doi, o asemenea declaraþie este sinonimã cu o sinucidere politicã! Cum sã-i convingi pe oameni sã te voteze când le spui clar cã nu le mai dai nimic? Tradiþia dâmboviþeanã cere ca votul sã fie cumpãrat cu mici cadouri, mici pomeni ºi alte soiuri de bacºiºuri, deºi practica a arãtat destul de limpede cã efectul acestora este practic nul. Cine a fãcut mai multe daruri cãtre electorat decât guvernul Nãstase în 2004? Nimeni! ªi puterea de atunci a pierdut ºi guvernarea ºi preºedinþia - numai are importanþã cum! Cert este cã plus-valoarea asta nu s-a întors cãtre cei care au împãrþit-o. Istoria recentã ne aratã cã, cel puþin în ultimele trei cicluri electorale, cei care au avut mijloacele ºi resursele necesare pentru a înmuia inima electoratului n-au avut câºtig de cauzã. Nici PDSR-ul, în 2006, nici Convenþia, sau ce se mai alesese de ea în 2000, ºi nici PSD-ul în 2004. Poate cã, într-un moment de luciditate, Tãriceanu ºi Vosganiain s-au gândit ºi ei cã nu are rost sã-ºi ºubrezeascã ºi mai mult edificiul guvernãrii pentru cã tot n-au ce sã câºtige. Pentru orice liberal cu puþinã minte este aproape limpede cã festinul guvernãrii sau al co-guvernãrii a luat sfârºit ºi cã o bunã bucatã de vreme de acum încolo nu vor mai avea un loc rezervat la masa puterii. Pe liberali îi intereseazã însã sã-ºi conserve mãcar scorul pe care, în mod surprinzãtor pentru ei în primul rând, l-au înregistrat la europarlamentare. ªi pentru asta le-ar fi suficientã o poziþie mai fermã ºi mai realistã în politica socialã. E improbabil ca cineva sã-i mai dea jos acum când mai e puþin pânã la locale ºi nu prea mult pânã la parlamentare. Un bilanþ economic mai bun, bazat pe descurajarea cheltuielilor bugetare i-ar putea ajuta în conturarea unei „impresii artistice” superioare performanþei tehnice. Intenþia este, deci, bunã. ÃŽn politicã, însã, ca ºi în alte pãrþi, drumul spre catastrofã e pavat cu intenþii bune!