Recentul puci de la Camera de Comerþ aduce la suprafaþã un conflict care mocneºte de multã vreme. Cam de pe vremea când, brusc, Camera de Comerþ a României a devenit Camera de Comerþ ºi Industrie a României ºi a municipiului Bucureºti. Adãugirea din coadã a fost rãspunsul dat mai multor încercãri de desprindere a Capitalei, pentru a da funcþii ºi satisfacþii celor care nu puseserã mâna pe aºa ceva în Camera Mare. La vremea respectivã, conflictul de interese a fost tranºat de influenþa pe care domnul Cojocaru o avea în mediul politic, influenþã care l-a ajutat ºi în "lovitura de camerã" pe care a dat-o când l-a debarcat pe "ºeful istoric" al acesteia, Aurel Ghibuþiu, un apropiat al preºedintelui Iliescu... Mãrul discordiei l-a constituit, de-a lungul timpului, patrimoniul Camerei, care a gestionat în perioada de deschidere spre economia de piaþã profitabilele manifestãri internaþionale de la Romexpo. Pe seama lor, Camera ºi-a ridicat un sediu somptuos în Mãrãºeºti, ºi-a modernizat structurile ºi a mãrit lefurile. Pe seama lor ºi a Registrului Comerþului - una dintre cele mai sigure ºi mai profitabile afaceri ale "epocii". Lovitura datã de avocatul Vlasov de la Iaºi vine într-un moment în care scaunul preºedintelui Cojocaru se clãtina deja. Acesta pare sã nu mai aibe suportul politic de altãdatã ºi unul dintre motive pare sã fie apetitul tot mai scãzut în sponsorizarea politicã. Cu el pare sã se întâmple ceea ce s-a întâmplat cu Dângã de la UCECOM, urcat ºi acesta în barca Puterii ºi aflat acum pe punctul de a fi aruncat peste bord prin Legea Cooperaþiei. Lovitura de graþie în cazul Cojocaru nu este, însã, separarea camerelor teritoriale, prin manevra iniþiatã de Vlasov, ci decizia Guvernului de a trece Registrul Comerþului în subordinea Finanþelor. Este bomboana de pe coliva unui deces anunþat: cel al Camerei Unice. Se anunþã o perioadã de tranziþie nu foarte lungã când intrarea în camerã se va face simultan, pe douã uºi, dar din care nu va exista ºi o ieºire... |
|
| Accesari:
2132
|
Adauga o opinie