Discuþiile rãmase în coadã de peste din cadrul Convenþiei Democratice, ce ar fi avut rolul de a lãmuri statutul blocului etnic maghiar, aflat într-o evidentã ofensivã pe tema autodeterminãrii, au pus în evidenþã un aspect. ªi anume, determinarea cu care noul venit - Partidul Naþional Liberal - a dorit sã obþinã un rãspuns clar din partea colegilor maghiari la chestiunea care priveºte contestarea unui principiu doctrinar: evidenþa naþionalã a statului român. Ca partid NAÞIONAL, PNL nu poate admite nici un echivoc ºi nici o "delimitare", dupã cum la fel de normal ar fi ca nici PNÞCD sã nu se sustragã unei asemenea confruntãri. Este foarte probabil ca, în cazul în care liderii maghiari nu vor renunþa - cu una, cu douã - la marota lor, PNL sã propunã excluderea din alianþã a unui partener incomod care, la viitorul scrutin, ar putea sã aducã Convenþiei nu un spor de voturi, ci un spor de resentimente. Este, poate, cea mai importantã chestiune doctrinarã ºi de strategie al cãrei efect ar putea fi unul distrugãtor, ducând la dezmembrarea unei alianþe ai cãrei componenþi ºtiu cã numai împreunã pot spera. Or, în cazul unui eºec previzibil, este limpede cã cei mai egali dintre egali vor prefera sã-ºi ia soarta în mâini ºi sã parcurgã pe cont propriu etapa alegerilor, un scaun în parlament fiind mai sigur decât portofoliul ministerial.Situaþie în care acuzele de tipul "Cal Troian" la adresa PNL nu vor întârzia, cu consecinþele de rigoare.