Faptul cĂŁ reprezentanĂžii unor publicaĂžii - recte televiziuni - nu sunt primiĂži ĂŽn avionul prezidenĂžial este aproape fĂŁrĂŁ precedent. Chiar dacĂŁ motivul invocat este acela cĂŁ nu mai erau locuri. N-au fost locuri, ĂŽnsĂŁ, exact pentru acele posturi care, ĂŽn ultima vreme mai ales, s-au dovedit a fi constant critice la adresa preÂşedintelui.

Sã lãmurim, Însã, mai Întâi, ce e cu povestea asta cu avionul prezidenÞial.

Chiar unii dintre cei lãsaÞi acum pe pistã au clamat adesea, cu agresivitate, la adresa "mitei" la care s-ar fi dedat predecesorii domnului Bãsescu care luau la bord jurnaliºti aleºi "pe sprânceanã".

Tot atunci, argumentul invocat acum, cĂŁ de fapt jurnaliÂştii ĂŽÂşi plĂŁtesc toate cheltuielile din buzunarul redacĂžiilor Âşi cĂŁ unica favoare era aceea de a umple locuri care Âşi aÂşa ar fi rĂŁmas goale, cu reprezentanĂži ai mass-media, nu prea era luat ĂŽn seamĂŁ.

Iar soluþii alternative pentru ca presa din þarã sã poatã oglindi activitãþile prezidenþiale internaþionale n-ar prea fi, pentru cã mai ales acum, la vreme de crizã, puþine redacþii - cu excepþia posturilor publice care au ºi obligaþia, dar ºi capitolul bugetar aferent - ºi-ar putea permite asemenea cheltuieli de pe urma cãrora nu s-ar alege cu mare lucru. Pentru cã accesul presei este strict limitat la manifestãrile oficiale ºi unicele ocazii în care preºedintele mai poate fi descusut sunt tot în avion, la întoarcere. Însoþind de-a lungul timpului delegaþii oficiale, în calitate de jurnalist, mi s-a întâmplat nu o datã sã nici nu apuc sã-l vãd pe preºedinte - indiferent care a fost acesta.

AÂşadar, ca sĂŁ recapitulĂŁm: domnul BĂŁsescu restricĂžioneazĂŁ absurd accesul presei exact acolo unde domnia sa are tot interesul sĂŁ fie prezentĂŁ.

Ce s-ar întâmpla dacã, dupã toate "înjurãturile" ºi acuzaþiile aduse presei, aceasta ar fi solidarã ºi ar intra în grevã, nerelatând nimic despre preºedinte? Ar fi o chestie sinonimã cu... înmormântarea sa publicã. Practic, domnia sa n-ar mai exista, în absenþa cutiei de rezonanþã a acþiunilor sale. Culmea absurdului o constituie însã ºi faptul cã toate atacurile prezidenþiale la adresa presei sunt difuzate de presa însãºi! Care îl serveºte dublu, transmiþând poporului in extenso, care sunt nemulþumirile acestuia. Aº merge chiar mai departe ºi aº afirma cã, fãrã presã, Traian Bãsescu n-ar fi devenit niciodatã ceea ce este astãzi. Întreaga sa carierã politicã este una de vorbe, nu de fapte. Haideþi sã facem un test rapid: sã enumerãm douã - trei dintre realizãrile concrete ale preºedintelui ca ministru al Transporturilor, Primar General al Capitalei sau preºedinte de partid ºi de þarã, în afarã de vorbe, scandaluri ºi atacuri! Nu-i aºa cã vã este greu? Pânã ºi celebrul sãu slogan "Aici sunt banii dumneavoastrã" rãmâne fãrã obiect în absenþa subiectului.

Deci: ultimul atac la adresa presei nu constituie altceva decât bifarea unui nou punct din strategia agresivã a preºedintelui ºi o manevrã de abatere a atenÞiei publicului de le miezul "scandalului Ridzi" - deturnarea de fonduri publice În folosul odraslei prezidenÞiale. Or nu presa este cea care a "stimulat"-o pe doamna Ridzi sã acÞioneze În acest mod regretabil...