OdatĂŁ cu alegerea lui Blaga ĂŽn funcĂžia de preÂşedinte al Senatului (cel de-al zecelea preÂşedinte, din ’90 ĂŽncoace) are loc o premierĂŁ: pentru prima datĂŁ dupĂŁ alegerile din 2004, noua Putere (fosta OpoziĂžie) deĂžine controlul ambelor camere ale Parlamentului.

IniÞial, la formarea noului Legislativ, În 2004, ºefia celor douã camere a rãmas În mâinile PSD-ului, prin Vãcãroiu la Senat ºi Nãstase la Camerã. A fost rezultatul unei manevre hazardate, aparÞinând proaspetei vedete democrate, Cozmin Guºã, care a mobilizat parlamentarii PD ºi PNL sã pãrãseascã sala În momentul alegerii noii conduceri, sperând ca În acest fel sã Împiedice accesul foºtilor sãi colegi la aceste funcÞii.

Cu acest prilej Guºã ºi-a atras resentimentele celui cãruia spera sã-i fie În continuare un prim sfãtuitor: În locul aºteptatei funcÞii de director al SRI, Guºã a primit de la Bãsescu un ºut În fund, fãrã nici un fel de explicaÞii.

Prima breºã ĂŽn dispozitivul legislativ a fost fĂŁcutĂŁ de noua Putere cu largul concurs al noului preÂşedinte al PSD, Mircea GeoanĂŁ, care l-a determinat pe NĂŁstase sĂŁ demisioneze din  funcĂžie pentru a nu aduce “prejudicii de imagine” partidului datoritĂŁ afacerii “MĂŁtuÂşa Tamara”, care tocmai izbucnise. A fost Âşi prilejul pentru ca TĂŁriceanu sĂŁ scape de Bogdan Olteanu care ĂŽncepuse sĂŁ-i cam stea ĂŽn coastĂŁ, trimiÞându-l sĂŁ facĂŁ legi, ĂŽn loc sĂŁ-l ĂŽncurce la guvernare.
Nici dupĂŁ noile alegeri, din 2008, PD-ul revenit la guvernare nu a reuÂşit sĂŁ punĂŁ mâna pe ambele funcĂžii. A trebuit sĂŁ le ĂŽmpartĂŁ cu “tovarĂŁÂşul de drum”, PSD-ul, prin cedarea Âşefiei Senatului cĂŁtre Mircea GeoanĂŁ. Eliminarea PSD-ului, dupĂŁ alegerile prezidenĂžiale, a curĂŁĂžat Guvernul de intruÂşi, ĂŽnsĂŁ GeoanĂŁ a trebuit sĂŁ fie suportat ĂŽn continuare. S-au fĂŁcut unele ĂŽncercĂŁri de schimbare, dar acĂžiunea a fost datĂŁ pe mâna lui IgaÂş care a oferit, ĂŽn premierĂŁ, mĂŁsura incompetenĂžei care avea sĂŁ facĂŁ din el, ulterior, ministru de Interne.

Ce n-a reuÂşit Puterea, a reuÂşit ĂŽnsĂŁ OpoziĂžia: relaĂžiile tot mai tensionate dintre Mircea GeoanĂŁ Âşi noul lider socialist, Ponta, au condus cĂŁtre ruptura survenitĂŁ dupĂŁ somarea fostului lider sĂŁ-Âşi predea mandatul lui CorlĂŁĂžean. Ce a urmat este de suficientĂŁ notorietate pentru a nu mai insista.

Va rãmâne, probabil, o enigmã maniera degajatã cu care Ponta ºi ai sãi au jucat cartea revocãrii unicului lor reprezentant Într-o demnitate publicã de vârf. Sau socotelile care au stat În spatele ei: a fost mai presantã debarasarea de un colocatar cam incomod, decât pierderea folosinÞei unei dependinÞe În care s-au instalat vecinii, nu foarte prietenoºi? A fost evaluat costul electoral al acestei miºcãri? Ce impact va avea În electorat exmatricularea lui Geoanã: alãturi de Dãbuleni, vor fi pierdute ºi alte colegii?

În fine, oricum nu mai conteazã, pariul a fost fãcut ºi n-ar fi exclus ca opoziþia sã constate cã poate avea în Blaga un partener mai cooperant decât a fost Geoanã. Pentru cã ceea ce rãmâne din acest episod este realitatea cã fostul preºedinte n-a prea fost de folos partidei din care fãcea parte, el urmãrindu-ºi cu prioritate propriile interese ºi fãcând dificil orice dialog cu formaþiunea pe care, totuºi, o reprezenta.