Pentru hotĂŁrârea cu care, Traian BĂŁsescu a trecut la represalii ĂŽmpotriva sârbilor a primit un „zece" din partea lui Silviu Brucan Âşi aplauze din partea colegilor de guvern care n-au ĂŽndrĂŁznit ca Âşi ei, pe felia lor, sĂŁ le dea o lecĂžie vecinilor de la DunĂŁre.

Se creeazĂŁ, ĂŽn felul acesta, un precedent interesant: acela al guvernului ultrademocrat, ĂŽn care primul-rninistru este un fel de observator ONU al activitĂŁĂžilor independente, sau conduse de cĂŁtre partidele din algoritm. Este, sĂŁ recunoaÂştem, o culme a incoerenĂžei Âşi a teribilismului politic, ĂŽn virtutea cĂŁrora politica externĂŁ este fĂŁcutĂŁ de fiecare dupĂŁ cum ĂŽl taie capul. Exemplul ĂŽl dĂŁ, din pĂŁcate, chiar premierul printr-o declaraĂžie ce poate fi suspectatĂŁ de a fi consecinĂža stĂŁrii de confuzie de dupĂŁ un chef prelungit (Âşi anume cĂŁ guvernul trebuie sĂŁ sprijine rĂŁsturnarea lui MiloÂşevici). Probabil cĂŁ Externele au primit cu calm acest model de lipsĂŁ de diplomaĂžie pentru cĂŁ Âşi pe acolo atmosfera ĂŽncepe sĂŁ fie aceeaÂşi.

Ce vreau sã spun: Într-o situaÞie complexã ºi tensionatã ca cea rezultatã dupã intervenÞia NATO În Iugoslavia ºi dupã abordarea de cãtre autoritãÞile române a unei poziÞii pe muchie de cuÞit, În joc este instrumentul menit sã rezolve o situaÞie care tot pe noi ne afecteazã cel mai tare. Ce-o sã rezulte din bravada lui Bãsescu? O blocare ºi mai pronunÞatã a ºanselor de reglementare a punctelor În disputã dintre cele douã pãrÞi. La ce am pierdut pânã acum vom adãuga noi pagube (inclusiv taxele pe care le-ar fi plãtit sârbii pentru trecerea prin canal), În timp ce Iugoslavia nu prea pare a mai avea de pierdut mare lucnu. Aºa cã, pentru a fi consecvenÞi mãcar În stupiditate, cea mai bunã miºcare ar fi o rocadã ministerialã: Bãsescu la Externe ºi Pleºu la Transporturi. Primul tot s-a specializat În negocieri, iar al doilea În cãlãtorii.