Modalitatea de-a dreptul  jenantă prin care guvernul Coaliţiei s-a remarcat în tratarea problematicii economice - în special în domeniul legislativ unde măsuri de relaxare fiscală sau de altă natură au fost sistematic urmate de anulări sau de reveniri - a fost calul de bătaie al campaniei electorale a PDSR. S-a subliniat, pe bună dreptate, că stagnarea şi regresul au fost consecinţa directă a acestei instabilităţi legislative şi că instabilitatea a derivat direct din incompetenţa managerială şi politică a celor pe care electoratul îi pusese în fruntea treburilor. Nimic de acest gen nu se va mai repeta - au promis cu mâna pe inimă domnii Năstase&Comp., arătându-se extrem de preocupaţi de promovarea unei linii politice stabile şi consecvente. Ce a urmat se ştie. S-a promis reducerea TVA la unele produse, în campanie, dar s-a dat semnalul "la loc comanda" după nici o lună. S-a promis mărirea pensiilor, dar s-a promovat o lege care le diminuează. Zilele trecute, cu surle şi trâmbiţe s-a anunţat că se vor aduce importante modificări legii impozitului pe venitul global - prin prelungirea cu două luni a termenului de depunere a declaraţiilor şi prin promovarea unor facilităţi pentru proprietarii de locuinţe închiriate sau pentru românii care lucrează în străinătate şi altele. Asta s-a întâmplat joi, la şedinţa de guvern. Două zile mai târziu acelaşi prim-ministru declara sec: "Anul acesta regimul cunoscut nu se va modifica!" Din culise răzbate zvonul că ordonanţa cu pricina n-a fost avizată şi de specialiştii de la FMI, cu care nici măcar n-a fost discutată. Este tipul clasic de bâlbă care riscă să erodeze încrederea şi speranţele pe care românii şi le-au pus, încă odată, în cei pe care i-au ales. Asta, însă, nu merge la infinit. Încă două-trei retractări şi în conştiinţa publică se va pune, inevitabil, semnul egalităţii între incapacitatea guvernelor precedente şi a celui actual de a face ceea ce promit.