Decizia Curții Supreme de Justiție referitoare la anularea hotărârilor judecătorești de restituire a caselor naționalizate marchează o nouă etapă în escaladarea acestei chestiuni devenite cronice. Situația caselor naționalizate si a chiriașilor aflați în ele a ajuns, după cinci ani de tergiversări, una dintre cele mai explozive probleme sociale ale momentului. Peste un milion de astfel de locatari, pe care legislatorii i-au ocolit cu grijă până în acest moment, s-au aflat în permanență cu o sabie a lui Damocles deasupra capului, reprezentată de posibilitatea ca foștii proprietari să-și recapete casele prin soluții individuale, ajutați de suspecta pasivitate a celor îndrituiți să apere interesele statului ca proprietar de drept. Unul câte unul, numeroși chiriași au fost deja aruncați în stradă. Alții așteaptă să le bată portărelul la ușă, pentru că legea e lege. Hotărârea CSJ, cam tardivă, încurcă și mai mult lucrurile, adăugând o nouă complicație la dosarul, și așa voluminos, al problemei. Dacă Parlamentul s-ar fi hotărât să abordeze frontal această problemă, multe situații delicate ar fi putut fi evitate.
Parlamentul, însă, nu se grăbește. Nu se grăbește, pentru că situația chiriașilor, drama lor, incertitudinea în care trăiesc sunt considrate o importantă carte electorală. Așa că să nu vă mirați dacă textul legii va fi împins, ușor-ușor, către ajunul alegerilor din '96. |