Într-un recent interviu televizat (la TELE 7abc), generalul Costică Voicu, întrebat fiind dacă crede că se pot face averi de miliarde în doar câțiva ani, cu mijloace licite, s-a arătat extrem de reticent. O reticență ce ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor dintre instituția din care face parte și unii dintre puternicii zilei. Deși sunt de acord, pe fond, cred însă că aserțiunea dlui general ar trebui nuanțată. Istoria, mai ales cea modernă, arată că, în majoritatea cazurilor, marile averi, făcute cu pistolul sau cu japca, au devenit onorabile abia în a doua generație, atunci când originea a început să se piardă în ceața uitării. Pe de altă parte, a fost mereu prezentă ramura "îmbogățiților de război" sau de conjunctură - embargouri, sancțiuni, blocade, conflicte - din care derivă, discret, ramura care ne interesează: cea a averilor făcute în condițiile incerte ale unei tranziții complicate și uneori buimace. Cei care au reușit să strângă bani cu ghiotura în acest interval n-au trebuit, neapărat, să calce legea (dacă ea exista). Ei au avut darul să se orienteze mai bine decât alții în hățișul unei legislații peticite, căutând găurile prin care s-au strecurat cu abilitate, reușind să scoată, din dezastrul general, niscai profit personal.
Evident, există pericolul generalizării (pentru că, desigur, există și excepții notabile, din care fac parte mai ales cei care au cunoscut și au respectat rigorile economiei de piață), dar cred că actuala clasă a oamenilor avuți s-a constituit nu neapărat prin ilegalitate, ci mai ales printr-o apreciere "nuanțată" a rigorilor morale. |