Un fost disident sovietic în pană de subiecte care să-l readucă în atenţie, lansează o bombă: la simpozionul "Mişcări şi acţiuni disidente în perioada comunismului târziu", desfăşurat la Braşov, el afirmă că "Moscova a început operaţiunile din '89 pentru a schimba puterea şi în România.  Revoluţiile din Europa de Est au început ca o operaţiune sovietică a KGB".  Adăugând: "Şi în România, liderii Revoluţiei au fost infiltraţi în agenţia sovietică, care era dirijată să schimbe regimul comunist". Prima şi cea mai dură reacţie a fost aceea a preşedintelui Iliescu, ultimul dar nu cel de pe urmă lider al Revoluţiei.  Domnia sa crede că "ideile nu-i aparţin dlui Bukovski.Cineva de la noi i le-a injectat".  Dl Iliescu exprimă acest punct de vedere regretând faptul că acesta "repetă nişte sloganuri care au dominat viaţa politică românească la începutul anului '90". Probabil că nu întâmplător, revelaţiile lui Bukovski - cel care, dealtfel, a părăsit Uniunea Sovietică înainte de evenimentele din '89, refugiindu-se (cu permisiunea regimului comunist) în Israel, accesul său direct la informaţii "clasificate" privind evenimentele fiind în mod evident mediate - curg pe albia săpată de Guşă, recent, referitoare la ideea unei lovituri de stat în loc de Revoluţie.  Aceste teorii au darul să umbrească meritele revoluţiei propriu-zise, şi de aici revolta preşedintelui şi replicile sale dure, ce nu prea-i stau în obişnuinţă. Subiectul a fost, de 14 ani încoace, întors pe toate feţele, iar scenarista a lucrat din plin oferind fel de fel de variante, unele dintre ele de-a dreptul abracadabrante.  Teoria loviturii de stat nu ţine, pentru că, în acest caz ea n-ar fi făcut altceva decât să evite implicare populară în cursul evenimentelor, menţinând un statu-quo care, evident, nu a funcţionat.  Mai larg acceptată este ideea că peste mai multe scenarii, aparţinând serviciilor de informaţii ale unor puteri interesate (sovietice, americane, maghiare, israeliene) s-a suprapus revolta populară autentică, aceea care a şi tranşat, în cele din urmă, formula.  Acest lucru nu exclude preponderenţa acţiunilor unor anumite servicii secrete, mai active decât altele, şi încercarea acestora de a influenţa evenimentele în direcţia dorită.  Ideea a fost, dealtfel, confirmat chiar de către primul raport al SRI, elaborat sub direcţia lui Virgil Măgureanu, care în anexele sale, ce n-au fost date publicităţii, îi menţionează, ca agenţi de influenţă ai sovieticilor, cel puţin pe doi dintre protagoniştii evenimentelor: Sergiu Nicolaescu şi profesorul Mânzatu!  Din câte ştiu eu, ideea nu a fost retractată şi documentul există.  Asta mă face să accept, cel puţin parţial, opinia disidentului Bukovshi, indiferent de cât a fost de "injectat" sau de dezinformat.  Avem, deci, şi am avut "faliţii noştri".