...nu este de neglijat. Avem, până în 2007, un răgaz teoretic pentru ca, pregătindu-ne să trecem testul aquis-urilor, putem să utilizăm avantajul de a nu fi membri dezvoltând o serie de activități la care ceilalți vor fi nevoiți să renunțe, pentru a se încadra rigorilor europene. Un exemplu, pe care mi-l dădea un amic din vestul țării: odată cu admiterea sa în Uniune, Ungaria va fi nevoită să renunțe la producția și exportul de 'pate de fois gras' - ficatul de gâscă atât de prețuit de gurmanzii de pretutindeni! Motivul: Europa nu este de acord cu 'îndoparea' gâștelor, considerând-o o manifestare de cruzime față de animale. Greu de spus cu precizie dacă e așa sau nu (oamenii se îndoapă de bunăvoie, atingând rezultate comparabile, dar fără finalitatea practică cunoscută). Cert este că am putea trasfera din Ungaria, la prețuri mai mult decât avantajoase, instalațiile și tehnologia de prelucrare a acestui produs, preluând totodată și clientela lor. Nu este nici cinic, nici incorect: este doar o modalitate de a ne adapta la o realitate în continuă mișcare. Nenumărate alte oportunități de acest fel se manifestă în domenii diverse. Depinde doar de noi să reacționăm în mod corespunzător. Cu atât mai mult cu cât - deși nu vreau să cobesc - șansa noastră de a intra în Uniune în 2007 este foarte mică. Infimă, poate. Mai realist mi se pare - pentru starea de lucruri prezentă - orizontul unui 2010. Nu va trebui să facem, într-o asemenea eventualitate, o tragedie din ratarea acestui moment. Mai degrabă va trebui să lucrăm cu atenție și conștiinciozitate la un program complex ale cărui etape și clauze nu pot fi în nici un caz șterse sau sărite. Nepierzând, în același timp, din vedere nimic din ceea ce putem realiza în plus, profitând de condițiile favorabile ce pot să decurgă din acest dezavantaj. |