Niºte bãtrânei de treabã, simpatici chiar, În stare sã explice suficient de convingãtor cum de se Întâmpla ce se Întâmpla pe vremea În care ei erau În preajma marelui conducãtor. Aºa le apar, cel mai adesea, spectatorilor de azi, foºtii ºefi ai regimului comunist. Niºte neajutoraÞi, copleºiÞi de forÞa malificã pe care o degajau celebrele personaje, cãrora nu ezita sã le confere o forÞã interioarã capabilã sã striveascã tot ce era În jur.ªi ei, ºi noi, uitãm Însã cã atunci când erau În funcÞii, la rândul lor inspirau aceleaºi sentimente ºi trãiri celor aflaÞi mai jos de ei. Se repetã, În mod stereotip, scenariul puterii: cel care primea binecuvântarea, de deasupra sa, devenea el Însuºi purtãtorul unor haruri asemãnãtoare. Existã, fãrã Îndoialã, o anumitã aurã a puterii care, În condiÞii ºi În momente date, modificã nu doar personalitatea purtãtorului acestuia, dar ºi percepÞia celor din jur. Vã imaginaÞi oare cã Ceauºescu Însuºi, dacã ar fi avut soarta unui Jivkov de pildã, ºi ar fi apucat sã trãiascã el Însuºi În condiÞiile pe care le hãrãzise naÞiunii sale, ar mai fi avut forÞa de a impresiona pe care a avut-o cât avea puterea? FiÞi siguri cã, asemeni colaboratorilor sãi, ar fi sfârºit În a apãrea el Însuºi În postura unui moºneag, cam viclean dar ÎnÞelept, neÎnÞeles ºi pãcãlit de cei din jur, victimã a unei istorii tot mai de neÎnÞeles.Nu vreau sã cantonez demonstraÞia În anecdotica noastrã tradiÞionalã. L-am vãzut, de curând, la New York, la o ConvenÞie a agenÞilor de turism americani, pe fostul secretar de stat, Colin Powell. Fusese cam al doilea om În ierarhia puterii executive. L-am Întâlnit de mai multe ori, dar cel mai puternic mi-a rãmas Întipãritã În memorie prestaÞia sa de la Summit-ul Pãmântului, de la Johannesburg, În 2002. Venit În locul lui Bush, a avut parte de o primire extrem de ostilã, de neÎnÞeles aproape din partea celor de aceeaºi culoare cu el. AlocuÞiunea sa a fost Întreruptã În repetate rânduri de vociferãri ºi scandaluri. De fiecare datã, ºi-a pãstrat controlul ºi ºi-a continuat discursul În momentele În care protestatarii Încetau. Era de un calm olimpian ºi simÞeam, În jurul sãu, aura puterii, de reprezentant al celui mai puternic om din lume. Nimic nu-l putea clinti, nimic nu-l putea impresiona. Acum, la New York, din fostul secretar de stat rãmãsese doar Înveliºul uman. Aura dispãruse. Powell s-a strãduit preÞ de o orã, conform contractului (prezenÞa sa acolo fusese plãtitã, cu nu puÞini bani, de o mare companie), sã fie nu doar inteligent, ci ºi amuzant. A reuºit În mare, cu toatã concurenÞa unui concert rock dintr-o halã vecinã, dar fãrã ca ceea ce spunea sã mai aibã ceva din greutatea de altãdatã. Adicã de doar cu vreo trei luni În urmã...