Parlamentul României este un teatru cu 50 de vedete ºi vreo 450 de figuranþi. Doar primii se bucurã de notorietatea ºi privilegiile pe care le oferã mediatizarea.Aceºtia sunt, de regulã, cei din conducerea Camerelor ºi a Comisiilor, oameni cu funcþii înalte în partidele pe care le reprezintã ºi vreo câþiva parlamentari simpli, dar care reuºesc sã dea bine pe ecranele televizoarelor, ceea ce îi transformã într-un fel de vedete ale showbiz-ului naþional. Dupã patru tururi de scrutin este tot mai evident cã onoarea de a face parte dintre aleºii naþiei se plãteºte uneori scump, prin ruperea de rosturi ºi de profesie, sau prin incapacitatea celor în cauzã de a face faþã rigorilor meseriei de parlamentar. Competiþia acerbã pentru un loc eligibil pe liste începe sã se potoleascã ºi sunt semne cã, deja, o parte dintre cei care au populat în ultimul mandat aulele parlamentare, au început sã aibã alte gânduri. Printre primii par sã se fi dumirit cei care au opt at pentru candidaturi la funcþiile de primari sau consilieri locali ºi judeþeni. Aici lucrurile sunt mai clare, competenþele mai clar delimitate, iar privilegiile mai concrete. Avem deja câþiva parlamentari de frunte care s-au instalat autoritar în posturi din administraþia localã, nu doar într-o tentativã de a cuceri noi redute pentru partid, ci pentru a-ºi asigura un viitor mai confortabil. Senatorul PSD, Constantin Nicolescu a preferat sã meargã la Piteºti unde este acum preºedinte al Consiliului Judeþean. Deputatul Laurian Bãdulescu a lãsat ºi el Camera pentru preºedinþia CJ Ilfov. Deputatul democrat, Sorin Frunzãverde s-a instalat în acelaºi post la Caraº-Severin. Udemeristul Robert Raduly a lãsat ºi el Parlamentul pentru o primãrie ardeleanã ºi lista poate continua. Acest fenomen spune multe despre percepþia mult mai pragmaticã a rolului pe care-l joacã administraþia localã în arhitectura puterii ºi despre trendul existent în rândul actorilor de pe scena politicii. |