Greu de înţeles ce se întâmplă cu PNŢCD-ul. La fel de greu ca tot ce se întâmplă în România acestor ani buimaci. Aflată pe toboganul credibilităţii publice, formaţia lui Corneliu Coposu îşi permite un gest politic în care are ca aliat din umbra PDSR-ul. Şi anume - creşterea pragului electoral, decisă pe ultimii metri ai guvernării prin Hotărâre de Urgenţă a cabinetului "independent" Isărescu. Diaconescu & Comp credeau ca în felul acesta vor arunca de pe scena politică formaţiuni cu probleme de procentaj. Numai că socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg. În sensul că o parte dintre formaţiunile vizate se reped în braţele unor fraţi mai mari - de genul PDSR - punându-se la adăpost şi privind cu mai multă linişte viitorul. Într-un acces de optimism - ca să nu-i spunem inconştienţă - PNŢCD, părăsit irevocabil de PNL, hotărăşte să revigoreze CDR printr-o nouă formulă. O formulă năucitoare, atâta timp cât ţărăniştii dau pe pere mai mult decât iau pe mere! Sub umbrela noii Convenţii îşi găsesc adăpostul un UFD (niciodată cu mai mult de 2%, în orice sondaj cât de cât cinstit), ANCD-ul lui Ciorbea (sistematic sub 1%) şi minusculele FER şi Partidul Moldovenilor, clasate în categoria "şi alţii". Deci, dl Diaconescu şi tovarăşii săi adună, teoretic, vreo trei procente, pentru care, însă, sunt penalizaţi la "prag" cu 5! Halal afacere! Pragul acesta "bărbătesc" - cum îl apreciază dreptacii de la UFD - pare să devină unul de nerealizat - cel puţin din perspectiva sondajelor necomandate de CDR sau de GDS. Nervozitatea care a pus în ultimele zile stăpânire pe capii Convenţiei este explicabilă, pentru că degeaba vor aduna harnicii Sârbu şi Mureşan banii negri pentru zilele şi nopţile albe ce urmează, dacă deasupra capetelor celor mai vulnerabili reprezentanţi ai guvernării ultimilor patru ani nu va străjui imunitatea parlamentară. Şi, cum o belea nu vine niciodată singură, mai există şi pericolul neconfirmării, de către justiţia lui Stoica, a proaspetei alianţe! Belea care s-ar putea transforma, ca prin minune, într-o ultimă şansă: pentru că doar prezentarea de unii singuri a ţărăniştilor, fără balastul UFD - ANCD - PER - PM, i-ar mai putea salva de la ieşirea de pe scena politică activă.