“Tinerii ĂŁÂştia sunt cam pripiĂži, cum ajunge unul Âşef vrea sĂŁ-i dea afarĂŁ pe ceilalĂži!” Pentru acest comentariu, preÂşedintele fondator al PSD ar putea risca o excludere. Pentru cĂŁ ceea ce afirmĂŁ domnia sa este mai grav decât tot ceea ce a spus GeoanĂŁ ĂŽn nu Âştiu câte rânduri. Este un atac direct la persoana Âşi prestigiul preÂşedintelui partidului. N-a fost suficient cĂŁ, ĂŽnhĂŁitându-se cu NĂŁstase, Âşi-a permis sĂŁ afirme cĂŁ GeoanĂŁ n-o sĂŁ fie dat afarĂŁ, deÂşi Ponta afirmase rĂŁspicat acest lucru. FaptĂŁ pentru care Âşi NĂŁstase s-ar putea sĂŁ aibĂŁ de tras ceva ponoase. Poate nu chiar excludere, dar o sancĂžiune tot s-ar putea sĂŁ ia.

Dealtfel, cĂŁ ĂŽn USL trebuie sĂŁ existe disciplinĂŁ a spus-o la fel de rĂŁspicat Âşi Crin Antonescu: “Greii” din PSD sunt Victor Ponta Âşi echipa lui – iar nu Iliescu Âşi NĂŁstase! A spus-o pentru cine are urechi de auzit – ĂŽn PNL – sĂŁ audĂŁ. Reciproca e valabilĂŁ: ĂŽn PNL, “greii” sunt Antonescu Âşi echipa lui.

Scandalul declanÂşat ĂŽn jurul lui GeoanĂŁ ridicĂŁ, odatĂŁ ĂŽn plus, spinoasa chestiune de democraĂžiei de partid. Partidele constituie marca democraticĂŁ a unui sistem. În interiorul lor, ĂŽnsĂŁ, domneÂşte cea mai autenticĂŁ dictaturĂŁ a liderilor. AceastĂŁ dictaturĂŁ poate fi una “luminatĂŁ” – ca cea exercitatĂŁ de Ion Iliescu, care Âşi-a dominat colegii prin autoritatea sa personalĂŁ, nefiind nevoit sĂŁ recurgĂŁ la mĂŁsuri extreme – sau una durĂŁ, ca cea a lui Adrian NĂŁstase, de pânĂŁ la partajarea puterii cu doi dintre locotenenĂžii sĂŁi, ajunÂşi la un apogeu al forĂžei materiale. Între aceste douĂŁ modele au fluctuat urmĂŁtorii preÂşedinĂži ai PSD: Mircea GeoanĂŁ a fost adus la putere de gruparea anti-Iliescu Âşi a devenit rapid ostatic al baronilor locali, care au profitat de slĂŁbiciunile centrului pentru a prelua controlul. Autoritatea lui GeoanĂŁ s-a bazat pe ĂŽmpĂŁrĂžirea partidului ĂŽntre “cercul meu”, al apropiaĂžilor Âşi restul lumii.
Ponta κi datoreazã ascensiunea resentimentelor manifestate de liderii istorici faÞã de Geoanã, constituind la rândul sãu un fel de replicã la metoda care l-a adus pe acesta la cârmã.

TinereĂžea sa Âşi – implicit – lipsa de experienÞã au creat sentimentul cĂŁ poate fi manevrat dupĂŁ cum ar vrea liderii istorici. Este punctul slab ĂŽn care este atacat sistematic de BĂŁsescu Âşi de repezentanĂžii Puterii. ReacĂžia sa ĂŽn “chestiunea GeoanĂŁ” se doreÂşte a fi un rĂŁspuns la acest tip de percepĂžie. AroganĂža pe care a afiÂşat-o are menirea sĂŁ dea, ĂŽntr-o speÞã controversabilĂŁ, mĂŁsura propriei puteri. Iar ca sĂŁ convingĂŁ, trebuie sĂŁ dovedeascĂŁ cĂŁ are tĂŁria de a trece peste opinia ĂŽmpĂŁrtĂŁÂşitĂŁ de Iliescu Âşi NĂŁstase, eliminându-l pe GeoanĂŁ din structuri. Argumentul sĂŁu: GeoanĂŁ nu aparĂžine formaĂžiunii, este o creaĂžie externĂŁ (remember celebrul fax de la Washington cĂŁtre Constantinescu), iar funcĂžia pe care o deĂžine nu aparĂžine PSD-ului, ci a fost obĂžinutĂŁ ĂŽn nume personal, printr-o ĂŽnĂželegere ocultĂŁ cu Puterea.

PagubĂŁ-n ciuperci – pare sĂŁ spunĂŁ Ponta, ca rĂŁspuns la argumentele celor care considerĂŁ cĂŁ GeoanĂŁ trebuie menajat de dragul unei funcĂžii care ar mai aparĂžine, teoretic cel puĂžin, OpoziĂžiei. ÂŞi, chiar dacĂŁ partidul pe care-l conduce nu prea e ĂŽn situaĂžia de a-Âşi diminua, numeric, forĂžele, Ponta e dispus sĂŁ facĂŁ acest sacrificiu pentru a-Âşi consolida poziĂžia ĂŽn partid. AroganĂža sa are, deci, un cost.