Unora li se va părea prea subtil – sau prea forțat, calamburul din titlu care face trimitere la o arie celebră din opera „Paiațe” a lui Leon Cavallo. O legătură există, totuși, între ministrul Tineretului și Sportului și aria respectivă: scena. Scena pe care s-a jucat farsa de la „Ziua Tineretului”. O scenă care a costat mai mult decât montarea unei întregi opere...
Doamna ministru a salutat constituirea comisiei parlamentare care va ancheta legalitatea contractelor prin care ministerul a achiziționat o scenă de care nu avea nevoie la un preț exorbitant. Ca fost (și actual) parlamentar, domnia sa știa prea bine că aceasta este cea mai bună formulă pentru a „îngropa” o problemă. Sau, dacă nu o îngroapă, să o lase în coadă de pește. Am chiar o presimțire că această comisie, după ce va lua la puricat documentele, va ridica din umeri și va spune că toate prevederile legale au fost respectate. Cum legile noastre sunt făcute de aceiași parlamentari ori în dorul lelii, ori cu posibilitatea de a fi „interpretate” în fel și chip, va fi destul de greu do dovedit că doamna ministru a comis o ilegalitate. Știm cu toții, este evident că acolo a fost vorba de un lucru necurat, dar pe formă el poate fi scos imaculat. Iar cum în practica politică românească instituția „demisiei de onoare” nu funcționează din lipsă de candidați, doamna Ridzi va continua, bine-mersi, să păstorească ministerul inventat special pentru dânsa și să cheltuiască banii alocați.
Ceva - vorba altei arii celebre – tot va rămâne, însă. Doamna Ridzi va purta, de-acum înainte în ochii opiniie publice, ștampila de persoană care-și bate joc de banul public pe care-l risipește în mod iresponsabil într-un moment în care lucrurile merg rău. Și chiar dacă nu i se vor găsi culpe juridice, ea se va transforma într-un balast pentru guvernul în care reprezintă o formațiune politică ce se bate cu pumnii în piept că luptă împotriva abuzurilor și corupției. Ale altora...