L-am ascultat, zilele trecute, pe la un simpozion, pe dl Abraham cuvântând vehement Împotriva fumatului ºi a Þigãrilor.

Dânsul este ºef pe la o instituþie antidrog. Acolo se ocupã, de combaterea acestul flagel dar, în mod de-a dreptul inexplicabil, cu cât e mai combãtut de dl Abraham ºi colaboratorii sãi, pe atât fenomenul creºte ºi se amplificã. În aproape douã decenii România a avut tot timpul sã devinã, din þarã de tranzit, þarã de consum. Odatã cu creºterea nivelului de trai al unor categorii sociale consumul de droguri a proliferat. Sunt, la aceastã orã, înregistrate câteva zeci de mii de dependenþi care consumã cu regularitate droguri. Este o cerere importantã care susþine o ofertã pe mãsurã, numeroase clanuri interlope specializându-se ºi formând reþele de distribuþie. Lupta împotriva acestora înregistreazã succese moderate: din când în când televiziunile ne prezintã reportaje de acþiune în care poliþia tabãrã pe interlopi ºi le confiscã câteva grame de drog.
Marile transporturi de zeci, sute de kilograme, se deruleazĂŁ ĂŽnsĂŁ ĂŽn liniÂşte, miza Âşi valoarea lor „ungând” roĂžile mecanismelor care ajutĂŁ la derularea lor.

AutoritãÞile ºi forurile competente acuzã lipsa de experienÞã În domeniu. Sunt Þãri dezvolate care se luptã de zeci de ani cu traficul ºi cu traficanÞii, fãrã sã poatã eradica fenomenul.
ResemnaĂži parcĂŁ ĂŽn faĂža fenomenului, angajaĂžii compartimentului antidrog au gĂŁsit soluĂžia de a rĂŁmâne activi: s-au nĂŁpustit supra tutunului. Asimilându-l drogului – fĂŁrĂŁ ca ĂŽn mod formal aceastĂŁ identificare sĂŁ fie operatĂŁ – ei au devenit participanĂži activi la campaniile ĂŽmpotriva fumatului. Iar pentru cĂŁ aici totul se petrece la vedere, au Âşi unde sĂŁ arate cu degetul: marii producĂŁtori de produse din tutun. Chestorul Abraham i-a Ăžintuit pe aceÂştia la stâlpul infamiei, mĂŁrturisind cĂŁ ar fi martorul tentativelor acestora de a atrage spre practicarea acestui viciu prin fel de fel de mijloace, identificând astfel un inamic cât se poate de convingĂŁtor.

Problema fundamentalĂŁ e una complexĂŁ. Este adevĂŁrat, dovedit ÂştiinĂžific, cĂŁ fumatul afecteazĂŁ un mare numĂŁr de persoane, fiind principalul vinovat pentru incidenĂža cancerului pulmonar. LegislaĂžia ultimelor decenii a ĂŽngrĂŁdit serios publicitatea Âşi formele de distribuĂžie a produselor de tutun. Fumatul este, ĂŽnsĂŁ, un fenomen social. El face parte, de secole, dintre obiceiurile nesĂŁnĂŁtoase ale oamenilor. Excesele sunt cele vinovate de urmĂŁri. Dar orice exces este nociv Âşi aÂşa cum ne putem reglementa consumul produselor de fast-food – aproape la fel de dĂŁunĂŁtor – nu putem, deocamdatĂŁ cel puĂžin, impune un embargou total, fĂŁrĂŁ riscul de-a genera fenomene asemĂŁnĂŁtoare celor produse de prohibiĂžia alcoolului, tutunului.

Pe de altĂŁ parte, industria tutunului genereazĂŁ o importantĂŁ cifrĂŁ de afaceri care alimenteazĂŁ bugetele ĂŽn general Âşi pe cele ale sĂŁnĂŁtĂŁĂžii ĂŽn special. Ministerul de resort a introdus recent o serie de mĂŁsuri menite sĂŁ tempereze fenomenul, iar altele urmeazĂŁ. AÂşa ĂŽncât demersul dlui chestor Abraham este cel puĂžin superfluu Âşi nu poate masca lipsa de eficienÞã ĂŽn sectorul care a fost alocat „antidrogului”.

Post Scriptum: Culmea luptei ĂŽmpotriva fumatului: o fundaĂžie, dintre cele apĂŁrute ca ciupercile, a solicitat recent unei mai companii producĂŁtoare de tutun, sĂŁ sponsorizeze un simpozion... ĂŽmpotriva fumatului!