La Început, În 1990, au fost comasate. Legislativele cu prezidenÞialele. N-a fost bine pentru OpoziÞie, dar a fost pentru Putere. Localele din '92 au fost primele decomandate. A fost bine pentru OpoziÞie, care a câºtigat Bucureºtiul, ºi alte câteva oraºe importante.

Cu prezidenÞialele ºi legislativele s-a mers apoi "la pachet" pânã În 2004, când Puterea de atunci, cu gândul la viitorul sãu, a modificat durata mandatuluiu prezidenÞial. A fost bine pentru Puterea urmãtoare care a luat, la mustaÞã, caimacul alegerilor din 2009, dupã ce legislativele din 2008 se soldaserã cu un scor nedecis ºi cu o imensã decepÞie datoratã efectelor perverse ale unui uninominal adoptat cu entuzism, dar fãrã niciun efort de gândire.

Bref: se pare cã nu existã o formulã de alegeri care sã mulÞumeascã pe toatã lumea. Ultima "modã" În materie este revenirea la "pachetul compact" al celor douã scrutinuri principale - local ºi legislativ, În numele ideii de economisire a banului public. Adicã sã nu se mai cheltuiascã de douã ori. Ceva gen "2 În 1", ca la supermarket. Mergi la vot o datã ºi alegi de douã ori. E ideea Puteri ºi, evident cã OpoziÞia nu poate fi de acord pentru cã i-ar dezavantaja pe cei care nu se aflã la comenzi. Sunt aproape sigur cã dacã USL-ul ar fi venit cu aceastã idee, ar fi Întâmpinat o puternicã opoziÞie din partea PDL, pentru cã În felul acesta electoratul ar fi mai uºor de manipulat.

Noi, românii, avem o geneticã vocaÞie a schimbãrilor perpetue. ªi o exersãm În toate domeniile. Schimbãm legi de nu mai Þin judecãtorii pasul cu ele ºi nu mai ºtiu ce sentinÞe sã dea. Schimbãm Codul Fiscal de câte douã ori pe an de nu mai ºtiu agenÞii economici ce taxe sã nu plãteascã. Schimbãm Codul Muncii de nu se mai dumiresc angajatorii dacã sã mai angajeze sau nu. De ce sã nu ameÞim ºi poporul cu drept de vot În totalitatea sa, pentru cã, oricum, acesta s-a fript de atâtea ori cu ce a votat Încât nu mai ºtie cum sã trateze buletinele. Cu ce zonã a corpului... Indiferent, Însã de soluÞia la care se va ajunge, un lucru este clar: nu forma În care se voteazã este esenÞialã, ci cine ºi ceea ce voteazã. Fie În trei runde - ca la chioºc fie la pachet ca la supermarket, votul popular poate fi câºtigat doar printr-o susÞinutã campanie de la om la om, prin convingerea celor cu drept de vot cã doar intrând În cabinã - indiferent de câte ori - ºi exersându-ºi calitatea de votanÞi pot sã schimbe ceva. Eventual, În bine...