Se-ntorc pãsãrile cãlãtoare... Ioana Maria Vlas, mai alaltãieri, fãrã banii FNI-iºtilor care au dormit liniºtiþi. Gerald Gorduna, fãrã banii jucãtorilor de la circuitul 'Gerald', mai ieri. Se-ntorc oamenii la locul faptei, pentru a da o socotealã mai mult formalã, dar care îi ºi elibereazã, într-un fel, de stressul ascunziºurilor printre strãini. Fie banii rãmaºi cât de puþini, parcã tot acasã e mai bine. Gorduna, gãbjit pe undeva prin Italia de Interpol, este plecat de aproape zece ani! Unii au ºi uitat, între timp, ce-a fost cu 'Gerald'-ul ãsta ºi probabil cã nici 'Caritas'-ul nu le mai spune prea multe. Acestora mã voi mãrgini sã le amintesc faptul cã jocurile piramidale n-au fost inventate în România, ci undeva prin America, în timpul Marii Depresiuni. Ele au fost un însoþitor constant al tuturor perioadelor de crizã, când oamenilor dezorientaþi, aflaþi în cumpãnã, li se flutura prin faþa ochilor promisiunea unor câºtiguri mari, în timp scurt ºi cu efort minim. Procedeul este relativ simplu, ºi implicã, pentru a funcþiona, o dezvoltare continuã, premiile neputându-se plãti decât din depunerile noilor veniþi. De regulã, sistemul cade în momentul în care ritmul noilor intrãri se încetineºte. Este, pãstrând proporþiile, ceva de genul epidemiilor molipsitoare care au propagãri spectaculoase urmate de remisiuni spontane. Spre deosebire de epidemii, acþiunea jocurilor piramidale nu prea se lasã cu anticorpii meniþi sã ofere imunitate. Jucãtorul român la circuite piramidale pare a fi menit sã facã toate bolile posibile. Cine s-a fript la 'Caritas' a dorit sã se frigã ºi la 'Gerald', ºi la 'Safi' ºi la 'FNI' ºi la tot ce-a mai inventat mintea omeneascã. Circuitul 'Gerald', localizat la Focºani, a atras rapid prin '92-'93 peste 250.000 de jucãtori, mulþi veniþi ºi din Basarabia. Gorduna ºi asociaþii sãi i-au înºelat cu peste 500 milioane de dolari, bani de a cãror urmã, ca deobicei, nu se mai poate da. 'Au înºelat' - mi se pare însã un termen impropriu: sã nu-ºi închipuie cineva cã Gorduna ºi ai sãi, ca ºi Stoica la 'Caritas', au umblat din casã în casã, fãcând eforturi sã-i convingã pe oameni sã joace. Nicidecum: aceºtia sunt cei care s-au nãpustit, dându-le pe mânã bruma de câºtig pe care o aveau, cei care au fãcut presiuni sã li se primeascã bani, cei care n-au ºtiu ce mijloace sã mai foloseascã pentru a ajunge mai repede la ghiºeu. Prostia se plãteºte, spune un proverb. Preþul pare însã nu doar prea mare, ci ºi permanent indexat, oridecâte ori apare o nouã tentaþie cusutã cu aþã albã/neagrã. |