Epidemia de conjunctivită care s-a declanșat în această vară are un istoric al său, mult mai complicat decât ar părea la prima vedere. Investigațiile agenților de sănătate au dus deja la concluzii surprinzătoare și jenante, ceea ce a determinat, din partea autorităților, un efort de mușamalizare și de deturnare a cauzelor. Oficial, marea majoritate a celor care acuză dificultăți acute ale văzului s-ar fi infectat în ștranduri și în alte locuri publice, precum parcuri sau săli de spectacol în aer liber. Simptomele ar fi, și ele, clasice: usturime, senzație de nisip în ochi, lăcrimări intermitente. Investigații paralele efectuate de către organizații ale societății civile arată însă cu totul altceva. În primul rând, nivelul epidemiei: nu e vorba, de mii, ci de milioane de persoane afectate! Apoi, locurile în care se propagă molima: în primul rând piețele, apoi magazinele de produse utilitare, apoi ghișeele telefoanelor, ale CONEL- ului, ale DISTRIGAZ-ului și ale altor servicii publice. Infectări masive s-au constatat la circumscripțiile financiare, la unele bănci, la magazinele care desfac materiale didactice și uniforme pentru copii și - cu totul surprinzător - la farmaciile care nu vând medicamente compensate. Microbul sau virusul - nu se știe încă precis - acționează fulge- rător: bolnavul este cuprins de amețeli, nu mai vede clar cifrele, retina îi este cotropită de mii de steluțe verzi și începe să lăcrimeze din abundență, în formele mai grave manifestându-se accese de disperare și plâns în hohote.
Un raport recent al Ministerului Sănătății adresat Guvernului și Președinției recomandă sistarea grabnică a oricărei activități publice de orice natură și dorește ca bolnavii să fie sfătuiți sa stea acasă, să consume cât mai puțin, să nu facă efort aproape deloc și să evite total vizionarea programelor TV și citirea ziarelor, până când FMI-ul nu va trimite o nouă tranșă de... vaccinuri.