Într-o publicaþie demnã de tot respectul a apãrut un anunþ, potrivit cãruia, aflat în vizitã la fabrica ARCTIC din Gãeºti, preºedintele Iliescu a primit în dar un frigider, pe care a hotãrât, la rândul sãu, sã-l dãruiascã Spitalului de psihiatrie de la Gura Ocniþei. Ziarul a titrat ºtirea în sensul cã, dupã ce a citit reportajul publicat cu o zi înainte de gazeta respectivã, preºedintele a fost atât de impresionat încât a decis sã facã gestul în cauzã. Gãselniþa gazetãreascã este remarcabilã, dar ea nu exprimã adevãrul. Preºedintele Iliescu cunoºtea situaþia de la Gura Ocniþei încã de joia trecutã când, în cadrul emisiunii "Starea Naþiunii" i-a fost evocat faptul cã un corp de spital, nou-nouþ, stã nefolosit de mai multe luni pentru cã în capul autoritãþilor locale încolþise ideea unei utilizãri mai "lucrative" a respectivelor corpuri de clãdire. Imediat dupã emisiune, preºedintele a hotãrât sã viziteze spitalul, cu prilejul vizitei pe care urma sã o facã la Gãeºti, solicitând totodatã consilierului sãu Dan Vuerich, un raport asupra situaþiei de acolo. Aºa încât în dimineaþa de joi, când a fãcut cadoul, dl preºedinte ºtia foarte bine ceea ce nici mãcar nu apucase sã citeascã din gazetã. Nu vreau sã dau amploare unui episod probabil nesemnificativ, care þine de micile "vicii" ale presei ºi ale gazetarilor la care nu am devenit încã imun.Vreau, de fapt, sã vorbesc despre Gura Ocniþei: într-adevãr, semnalul dat în emisiunea respectivã a deblocat o situaþie care tindea sã devinã cel puþin ilegalã - prin faptul cã s-ar fi încercat o deturnare, spitalul fiind construit ºi cu fonduri de la Uniunea Europeanã. Deºi dl Iliescu nu a mai avut timpul necesar sã viziteze spitalul, autoritãþile renumite - Consiliul Judeþean, Ministerul Muncii ºi Ministerul Sãnãtãþii - au decis ca noile pavilioane sã fie puse la dispoziþia bolnavilor din spital, pânã la 1 mai. Atunci ar urma sã aibã loc ºi o festivitate care sã demonstreze cã statul român este preocupat de situaþia persoanelor handicapate ºi chiar reuºeºte sã facã lucruri serioase ºi de calitate pentru a le schimba condiþiile de viaþã. Or, ãsta îmi pare a fi un lucru extrem de important în contextul criticilor la care suntem supuºi - uneori pe nedrept, alteori nu - din partea europenilor. |