Un accident este un accident: în sensul cã se întâmplã... accidental. Nimeni nu-ºi propune sã aibe sau sã facã un accident. I se întâmplã. Din varii motive. Cel mai des întâlnit este „ceasul rãu”. Adicã un cumul de împrejurãri care au ca rezultat accidentul.
Ca orice alt conducãtor auto, Traian Bãsescu a avut ºi el ceasul sãu rãu. Duminicã, taman în faþa Primãriei, locul în care ºi-a lansat cariera politicã la vârf, luat de nostalgie n-a mai apreciat corect distanþa faþã de o Dacie din faþa Golf-ului sãu propriu ºi a buºit-o din spate. N-a rezultat decât ºifonarea ambelor maºini ºi trezirea din scurta reverie a ºefului statului care, ca orice cetãþean, a mers la poliþie unde a declarat accidentul, a dat probã din care a rezultat cã încã nu apucase sã bea ceva ºi i s-au luat trei puncte din zestrea pe care o are la dispoziþie orice ºofer. Bineînþeles cã întâmplarea n-a trecut neobservatã. Mai întâi trecãtorii, iar apoi reporterii, au sesizat situaþia în care se aflã ºeful statului ºi pentru majoritatea acestora comportamentul sãu modest, de simplu cetãþean, a fost de naturã sã-i aducã noi puncte de popularitate, odatã cu compãtimirea pentru întâmplare ºi concluzia de rigoare: „bine cã n-a fost mai rãu!”.
Dar dacã ar fi fost mai rãu? Dacã reveria lui Traian Bãsescu era mai profundã ºi viteza mai mare? Dacã în maºina din faþã se afla o persoanã suferindã care ar fi fãcut un ºoc? Dacã în locul Daciei, Golf-ul sãu ar fi dat peste un pieton imprudent care s-ar fi repezit sã traverseze printre maºini? Nu mai vorbesc de cazul – limitã al accidentãriii unui pieton pe trecerea de pietoni... Ce s-ar fi întâmplat atunci cu ºoferul Traian Bãsescu, preºedinte în exerciþiu al þãrii? Vinovat, ar fi fost exonerat de judecatã pânã la finalizarea mandatului, sau a mandatelor?Am fi avut o gazdã a Summit-ului NATO, proaspãt implicatã într-un accident grav?
Discuþiile savante de la TV care au urmau incidentului cu accidentul au ridicat câteva probleme, între care cea mai importantã mi se pare a fi aceea a impreciziilor constituþionale: cât poate fi persoanã privatã un preºedinte ºi cât nu? Ce poate ºi ce nu poate, nu are dreptul sã facã, atâta timp cât este sub mandat? Este o simpã particularitate de personalitate, sã te comporþi în limitele protocolului, sau sã-l ignori? Care sunt regulile imuabile ale funcþionãrii Serviciului de Pazã ºi Protocol? Pãstrând proporþiile, nu cred cã Secret Service se spalã pe mâini dacã Bush are chef sã dea o raitã prin Washington la volanul unei maºini fãrã însemnele prezidenþiale.
Accidentul lui Bãsescu pune probleme a cãror rezolvare nu poate fi amânatã decât cu consecinþe dintre cele mai grave. ªi, cu sau fãrã voia sa, preºedintele trebuie adus pe calea unui comportament adecvat funcþiei pe care o ocupã ºi de care, în caz de inconveniente, se poate debarasa oricând.
Ultima soluþie ar fi aceea ca în trafic, sã ne ferim ca de dracu de orice Golf aflat în preajmã, ca nu cumva la volanul sãu sã se afle un preºedinte obosit de treburile de peste zi sau tracasat de relaþia sa cu premierul...