Aºa cum face tot mai des în ultima vreme, Curtea Constituþionalã apelezã la metode rabinice. ªtiþi bancul cu rabinul ºi cu cei doi reclamanþi, care la judecata finalã conchide: ºi tu ai dreptate, ºi el are dreptate!
Cam aºa e ºi povestea cu preºedintele: a comis, într-adevãr, o mãgãrie numind-o pe ziaristã „þigancã împuþitã”, dar mãgãriile nu sunt sancþionabile. Deci, dl Bãsescu iese cu capul sus din acest clinci discriminatoriu, având de acum înainte dreptul sã foloseascã orice expresie – de la „armean incompetent” pânã la „ungur necinstit” – fãrã teama cã respectivele etnii îl vor putea târî în faþa justiþiei.
Aceastã decizie marcheazã ºi echilibristica tot mai periculoasã pe care judecãtorii Curþii Constituþionale – la urma urmelor sunt ºi ei oameni – o fac între pãrþile implicate sistematic în conflictele care ajung în faþa lor. ªi cum au experienþa primelor decizii (mai þineþi minte ce furtunã a stârnit faptul cã la începuturile guvernãrii, au dat câteva decizii contrare punctului de vedere oficial? Cum au fost catalogaþi in corpore, drept slugi comuniste, dinozauri sau nostalgici?). Fiecare experianþã te învaþã câte ceva. Pe judecãtori i-a învãþat cã într-un moment în care nici una dintre pãrþi nu are un avantaj hotãrâtor, este bine sã te plasezi pe undeva pe la mijloc: aurea mediocritas!
Cât despre dl Bãsescu, nu poate decât sã fie mulþumit de rezultat. Le dã din nou cu tifla celor care au încercat sã-l dea jos din scaunul de preºedinte, marcând cu fast împlinirea unui an de la istorica decizie printr-o paradã a „uºilor deschise” de la Cotroceni. Sã vinã „poporul”, acel popor care n-a fost de acord cu cei 322 de ticãloºi, ºi sã vadã cum munceºte preºedintele pentru binele sãu. Nu ºtiu dacã poporul poate sã viziteze ºi crama de la Cotroceni, unde ar putea sã constate cât a mai rãmas din provizia fãcutã de Voronin pe vremea în care cei doi erau ca fraþii, dar cu siguranþã evenimentul ar fi trebuit sã includã ºi cele douã sedii secundare ale preºedinþiei – „Golden Blitz” ºi „Cireºica”!
Sãrbãtoarea ca sãrbãtoarea, dar munca rãmâne pe primul loc. Preºedintele asudã fãcând campanie candidaþilor partidului sãu ºi veºtejindu-le adversarii. Este doar preºedinte – jucãtor! ªi alegãtor, pe deasupra.