Prin înscrierea lui Cozmin Guºã în competiþia prezidenþialã pentru 2009 (sau chiar mai devreme, cum opineazã preºedintele PIN) imediat dupã anunþul PD de susþinere a lui Bãsescu pentru un nou mandat se face o breºã în obiºnuinþele noastre electorale care spun cã o candidaturã se lanseazã cât mai târziu posibil pentru a pune la adãpost pe preopinent de eventualele scormoniri - ºi descoperiri - din biografia proprie care l-ar putea transforma într-o pradã pentru adversar ºi pentru presã. Ultima ediþie a prezidenþialelor a avut o desfãºurare aparte din acest punct de vedere. Deºi Adrian Nãstase era bãnuit a nu avea avea altã opþiune în situaþia în care preºedintele în exerciþiu nu mai avea dreptul la o altã candidaturã ºi urma sã se întoarcã în partid, în funcþia pe care o ocupa primul-ministru, decizia finalã s-a luat târziu ºi cam contre-coeur, candidatul fiind conºtient de faptul cã între zidurile Cotroceniului nu ar fi putut sã se desfãºoare aºa cum fusese obiºnuit patru ani. De partea cealaltã, Stolojan a clacat exact pe 'ultima sutã', Bãsescu luându-i locul într-un moment în care nu mai puteau sã fie puse tunurile pe el pentru a-i demonstra incompatibilitãþile. Ediþia 2009 (sau mai devreme, cum crede dl Guºã) promite sã aibã toate caracteristicile unei curse de fond, dure ºi dificile. Teoretic, chiar ºi în 2009 (dar nu ºi mai devreme) Bãsescu va avea prima ºansã. ªansa preºedintelui în exerciþiu (nefructifica tã de Iliescu în 1996!) ºi a eventualei pãstrãri a unui spor de popularitate rezultat din maniera sa personalã de exercitare a funcþiei. În acelaºi timp, însã, el se va afla în permanenþã bãtaie a tunurilor, fiecare gest ºi, mai ales, fiecare eºec sau greºealã urmând sã fie cenzurate cu atât mai drastic cu cât el îºi asumã deschis mai multe responsabilitãþi. Este, în aceste condiþii, anunþata candidaturã a lui Cozmin Guºã hazardatã sau prematurã? Înclin sã cred cã nu. Fostul secretar general al PSD ºi-a calculat bine traseul ºi ºtie cã într-un asemenea demers nu poate miza pe o creºtere spectaculoasã a ponderii propriului sãu partid. Poate însã miza pe suportul tuturor celor nemulþumiþi de Bãsescu ºi de guvernarea Alianþei, ale cãror rânduri ºi procente vor creºte paralel cu procesul de integrare europeanã. Un eventual eºec, prin activarea clauzei de salvgardare ar putea fi detonatorul unui alt curs al evenimentelor, iar permanenta monitorizare pe care Guºã promite sã o facã actualei Puteri ale cãrei slãbiciuni le cunoaºte din interior, va polariza majoritatea opþiunilor în favoarea unei noi schimbãri. Demersul outsiderului va fi cu atât mai percutant cu cât el va reuºi - dacã va reuºi - sã demonstreze cã este capabil sã impunã un alt mod de a face politicã, ºi decât Nãstase ºi decât Bãsescu, ºi cã are în spate o generaþie de politicieni aptã sã meargã pe un asemenea drum.