Vizita în România a preºedintelui german Roman Herzog, la doar câteva zile dupã manifestãrile care au sãrbãtorit aniversarea victoriei aliaþilor împotriva lui Hitler, pare sã aibã o conotaþie aparte. La festivitãþile din cele trei capitale europene au fost invitaþi, de-a valma, ºi învingãtori ºi învinºi. Cancelarul Kohl a participat, impunând însã anumite condiþii, de pe poziþia învingãtorului de astãzi. Noi am participat fãrã sã ºtim exact calitatea pe care o avem acum. Pentru cã atunci am ºtiut: învinºi! Niºte învinºi care au contribuit, prin gestul ºi eforturile lor, esenþial, la victoria învingãtorilor.
Vizita lui Herzog apare, în acest context, ca un gest consolator la adresa unui fost aliat pe care, însã, Germania nu este încã foarte hotãrâtã cum sã-l trateze. Dl Herzog este a treia persoanã importantã din ierarhia politicã germanã care vine în România. Au mai fost cei doi miniºtri de externe, Genscher ºi KinkeI. Dl Herzog este preºedinte, dar constituþia republicii federale îi conferã mai mult un rol decorativ, puterea rãmânând în mâinile cancelarului Kohl. Iar pentru acesta România nu pare sã reprezinte un pion serios pe tabla de ºah a noii Europe. Printr-o astfel de atitudine Germania ne dã de înþeles cã nu a venit momentul reconstituirii unei axe Berii n-Bucureºti. Ea trece acum clar doar prin Varºovia, Praga ºi Budapesta ºi în nici un caz domnul Kohl nu poate fi fãcut rãspunzãtor de acest lucru. Cu atât mai puþin dl Herzog. |