Am vaga senzaþie cã, fãrã sã vrea, RAPPS-ul (fosta Gospodãrie de Partid) a gãsit soluþia miraculoasã a relansãrii economiei româneºti. ªi - ca un fãcut - tocmai pe spinarea fostului dictator! Scoþând la vânzare - prin licitaþie - de-a valma, cadouri primite din strãinãtate, obiecte de îmbrãcãminte personale, bunuri de folosinþã îndelungatã ce le-au avut la dispoziþie în calitatea lor oficialã de cei mai iubiþi fii ai poporului, Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat s-a gândit cã împuºcã doi iepuri dintr-o datã: o datã cã mai scapã de lucrurile rãmase, pe care n-a apucat nimeni sã punã mâna sau nu i-au interesat pe noii fii ai poporului, iar a doua oarã cã mai face rost de un ban alb pentru zilele negre ale Reformei. Speranþele s-au împlinit doar în parte: de succes de vânzare s-au bucurat tocmai acele lucruri - ºepcile ºi costumele lui Ceauºescu - care cu greu ar fi putut fi încadrate în altã categorie decât aceea de bunuri personale (pe care, între noi fie vorba, familia le-ar putea revendica oricând), în timp ce maºinile ºi alte bunuri, ce pot fi considerate într-adevãr de patrimoniu, au rãmas fãrã muºterii.
Revin la ideea iniþialã ºi mã explic: care e soluþia salvatoare, descoperitã din întâmplare? Tocmai asta: vânzarea la licitaþie a bunurilor personale! Nu credeþi cã AVAB-ul ar putea sã scoatã mai uºor banii daþi de Bancorex vânzând la licitaþie, cu autografe, pãlãriile lui George Pãunescu, halatele lui Cataramã, bermudele lui Temeºan, desuurile baronesei de Freitas a lui Bivolaru, ºosetele lui Leonida Teohari, chiloþii lui Botezatu ºi eºarfele lui Rãducanu ºi aºa mai departe? Eu cred cã da. Mai ales cã banii pe care îi cautã domnul Grecea sunt duºi ºi îngropaþi în cine ºtie ce conturi de unde nu-i mai scot nici urmaºii urmaºilor domnului Grecea.