ExistĂŁ o serie de trĂŁsĂŁturi ale stilului de viaÞã propriu etniei ĂžigĂŁneÂşti care i-au fĂŁcut deja reputaĂžia cu bunele Âşi relele ei. DacĂŁ nu se prea omoarĂŁ cu munca propriu-zisĂŁ, Ăžiganii, ĂŽn schimb, nu precupeĂžesc nici un efort – inclusiv fizic – pentru a sĂŁrbĂŁtori ceea ce poate fi sĂŁrbĂŁtorit.

Într-un calendar propriu, secret, zilele însemnate cu roºu le depãºesc, numeric, pe cele tipãrite cu negru. La þigani, orice sãrbãtoare þine de 4-5 ori mai mult decât la alþii.
NunÞile Încep joia ºi se terminã marÞea, botezurile dureazã câte o sãptãmânã, iar sfinÞii din calendar fac pur ºi simplu horã În unele perioade ale anului. Dincolo de acestea, Þiganii gãsesc pretext de petrecere aproape din orice: când taie moÞul puradelului, când cumpãrã o basma nouã Þigãncii, când κi ÎnÞarcã puradeii. DorinÞa lor de a se simÞi bine excede de cele mai multe ori realitatea. Dacã nu pot petrece În ograda proprie, unde e harababurã ºi noroi, Întind cortul În stradã ºi se mirã cã unii fac gurã În loc sã se bucure odatã cu ei. Se mândresc cu galbenii din salbe ºi cu crucile mari de aur de la gât, chiar dacã În casã dorm laolaltã cu calul (singurul care mai munceºte) ºi cu gãinile din ogradã. Nimic din vicisitudinile vieÞii curente nu le umbreºte optimismul ºi pofta de viaÞã exprimatã În ritm de dans.

Cred cã dr Oprescu, primarul nostru general, a Împrumutat ceva din aceastã filosofie de viaÞã pe vremea când copilãrea prin mahalaua Colentinei, de care-l leagã puternice amintiri. Altfel nu se explicã ireproºabila sa propensiune spre un stil de viaÞã pe care face eforturi deosebite sã-l impunã urbei pe care o pãstoreºte cu bancul ºi cu ironia groasã. De când a câºtigat alegerile, Capitala o Þine tot Într-o petrecere. N-a fost sãptãmânã ca Oprescu sã nu taie panglica vreunei paranghelii, Þinutã, dupã obicei, la un cort instalat În mijlocul unei pieÞe sau pe o stradã circulatã. Fie cã a fost vorba de vreo piaÞã volantã (care deja ºi-a luat zborul), fie de vreun concert pop, primarul a fost mereu la datorie.
Între proiectele cu viziune futuristĂŁ – prima autostradĂŁ suspendatĂŁ ce urmeazĂŁ sĂŁ treacĂŁ peste capul bucureÂştenilor, sau fântâna muzicalĂŁ din HerĂŁstrĂŁu de 5 milioane de euro, Oprescu se gândeÂşte mereu la viaĂža Âşi bucuriile de fiecare zi ale „Âşatrei” sale municipale. SfârÂşitul de an Âşi sĂŁrbĂŁtorile de iarnĂŁ au fost o ocazie nemaipomenitĂŁ pentru a bĂŁga Capitala ĂŽn Guiness Book, cu cel mai lung cârnat afumat din lume Âşi cel mai greu tort. Vreme de mai bine de o sĂŁptĂŁmânĂŁ, traficul auto (care-l Âştim cu toĂži cum e) a fost deviat ca sĂŁ facĂŁ loc pe bulevardul din faĂža Palatului Parlamentului la sumedenia de „corturi” din scândurĂŁ ĂŽn care lumea sĂŁ regĂŁseascĂŁ atracĂžiile bâlciurilor de altĂŁdatĂŁ.

Chestia cu cartea recordurilor e o gãselniÞã pe care primarul e hotãrât sã o exploateze: dupã ce-a scos În stradã vreo 5000 de Moºi Crãciun ºi a dat În populaÞie cu cârnaÞi ºi torturi, Oprescu ar putea sã cheme oficialii de la Guiness ca sã Înregistreze ºi alte recorduri: metropola europeanã cu cele mai multe strãzi noroioase sau prãfoase (În funcÞie de sezon); oraºul cu cele mai multe Încãlcãri ale regulilor de circulaÞie nesancÞionate; metroul european care În 20 de ani a crescut doar cu 4 staÞii; cartierele cele mai inundabile din Europa; pasajul (Basarab) cel mai Încremenit din lipsã de bani; centrul istoric cel mai murdar ºi mai neamenajat. ªi, bineÎnÞeles, cu fiecare omologare, sã se mai organizeze o paranghelie În stradã pentru cã, bineÎnÞeles, legea care interzice nunÞile cu corturi În stradã nu se aplicã ºi primarului general. Al ºatrei Bucureºti.