ªantajul nu este o noutate în presa româneascã. El a fost redescoperit dupã '90, când societatea a refãcut tipul de relaþii existente în perioada interbelicã. Atunci ºantajul de presã a fost ridicat la rangul de artã; Pamfil ªeicaru rãmânând în istoria presei nu doar ca un condei remarcabil ºi ca un manager de succes. 'ªantajul ºi etajul' a fost sloganul care a etichetat somptuosul sediu al 'Curentului' din buricul Bucureºtilor, înãlþat cu contribuþiile nebenevole ale unor potentaþi ai vremii care aveau câte ceva pe conºtiinþa afacerilor sau a activitãþilor publice pe care le desfãºurau.Ceea ce s-a întâmplat la trustul 'Gazeta' nu mirã aproape pe nimeni din presã. Erau lucruri cunoscute, acceptate însã tacit atâta timp cât nimeni nu protesta. Mai ales cei ºantajaþi, mulþumiþi sã-ºi poatã vedea de treabã dacã plãtesc 'taxa de protecþie' solicitatã de jurnaliºtii-scenariºti. Ceea ce dovedeºte din capul locului cã numai curaþi ca lacrima nu erau nici ei. Ceea ce este surprinzãtor - ca sã spun aºa - este cã aceastã reacþie la adresa corupþiei ºi infracþionalitãþii din presã are loc la Cluj ºi într-un caz incomparabil mai puþin spectaculos decât unele a cãror faimã a atins notorietatea. Sunt, în Bucureºti, gazete cu mari pretenþii care s-au dedat la acest sport, de-a lungul vremii, aproape pe faþã ºi din a cãror politicã editorialã s-a putut observa cu claritate cum, dupã atacuri furibunde, s-au încheiat înþelegeri contractuale care au stins ca prin minune incendiile critice. Tot la fel de vizibil a fost ºi modul în care unii jurnaliºti au prosperat - personal - peste noapte - ajungând sã concureze VIP-urile afacerilor la maºini, vile ºi chiar ºi la amante. Aici, însã, Parchetul n-a miºcat un deget, neîndrãznind sã se autosesizeze. Nici chiar dezvãluiri suficient de explicite, referitoare la aceste ºantaje nu i-au convins pe procurori. Aceste situaþii au dat, bineînþeles, curaj unor gazetari întreprinzãtori, precum cei de la 'Gazeta' care au abordat construcþia trusturilor de presã într-un mod cât se poate de 'ºtiinþific' pe baza experienþei acumulate la vârful presei de referinþã.Anunþatã cu erodarea încrederii de care încã se mai bucurã, presa are nevoie sã se cureþe de aceste sechele. Iar atitudinea exprimatã cu acest prilej este un semn îmbucurãtor de refuz al pactizãrii cu colegii de breaslã incorecþi, în numele unei pãguboase solidaritãþi...
|
|
| Accesari:
2815
|
Adauga o opinie