Noua vizitã regalã anunþatã pentru astãzi se înscrie într-un joc politic ce nu mai are de mult nimic de-a face cu principiile pe care le vehiculeazã ambele pãrþi. Este un joc în care, mutându-se rând pe rând, pioni, nebuni sau cai, actuala Putere ºi cea care a abdicat la ordin în '47, încearcã sã obþinã ceva mai mult decât remiza care se prefigura din jocul de pânã acum. Sortit unui ºah etern, fostul rege a fãcut, de data aceasta, o miºcare surprinzãtoare, declarând ca recunoaºte ordinea constituþionalã existentã. Mutare inspiratã intr-un anumit punct de vedere, anulând din capul locului argumentul Torte al celor care i-au refuzat sistematic ultimele solicitãri de vizã. Dar, în acelaºi timp, una care l-ar putea pune în situaþia fãrã ieºire a inutilitãþii oricãrui demers: o eventualã revenire a sa pe tron -promovatã ca principiu de cãtre Opoziþie - a fost motorul tuturor presiunilor din partea celor care mai cred cã orice schimbare aduce cu sine, automat, rezolvarea problemelor. Or, un rege-turist nu mai intereseazã pe nimeni ºi, în acest context (destul de puþin probabil), istorica întâlnire de la Cotroceni între un "preºedinte uzurpator" ºi un "rege-cetãþean" ar deveni o realitate banalã, bunã pentru ediþia de noapte a "Actualitãþilor"... |