„Moralitatea în comerț este evazivă”
Invitat:DAN IOAN POPESCU, Ministrul Comerțului
Data: 4 IUNIE 1996
Octavian Andronic: Bună seara, stimați telespectatori. Ne reîntâlnim la
emisiunea "Cu cărțile pe masă" în compania dlui Dan loan
Popescu, ministrul comerțului. Domnia sa fiind mai puțin
mediatizat, a devenit ministru în luna februarie, ministru plin. Am
să încep prin a-i face o scurtă prezentare și am să profit de
faptul că, în general, cine muncește nu prea are timp să-și facă
imaginea. Născut la 10 Martie 1948, la Ploiești, absolvent al
Institutului Politehnic București, în 1971, cu doctorat în chimie în
1982, autor a 25 de brevete personale și a 40 de lucrări
publicate. Mai aveți timp să publicați?
Dan Ioan Popescu: Sincer, nu.
Octavian Andronic: Căsătorit, cu un copil de asemnea inginer chimist; este
o tradiție care se păstrează în familie. A lucrat în producție la
Combinatul Chimic Valea Călugărească, la Institutul de Cercetări
Petro-Chimice Ploiești si la Institutul de Cercetări Textile, de
unde a plecat ca inspector de specialitate în Guvern de unde în
1990 a revenit ca director general la cererea colectivului. Un
semn bun. Secretar de stat la Ministerul Industriilor si din luna
februarie ministru al comerțului. DIe ministru, la ora când vă
preluați mandatul, teoretic Guvernul nu mai avea nici 9 luni pe
hârtie. De ce ați acceptat această schimbare?
Dan Ioan Popescu: Mă gândesc la modul destul de serios. Facem o serie
de greșeli de interpretare. într-adevăr Guvernele vin și trec.
Miniștrii care au funcții politice, într-adevăr ocupă o anumită
funcție într-o perioadă și după părerea mea este important ca
funcțiile și ministerele economice să poată să-și îndeplinească
atribuțiile pe toată perioada efectivă de lucru. Deci funcția
politică aparține numai ministrului și secretarilor de stat,
începând de la director general sunt pur profesioniști, oameni de
specialitate care trebuie să-și îndeplinească menirea. De ce am
acceptat această poziție? Tocmai pentru că fiind și secretar de
stat la Ministerul Industriilor am observat o serie de disfuntii în
modul de organizare al Ministerul Comerțului, pe care încerc să
le rezolv cu colegii pe care i-am întâlnit acolo. Deși cred că
trebuie construit un minister al comerțului asa cum este construit în toate
ministerele, profesional și care să poată să-și
îndeplinească atributele. în fond, chiar dacă se va forma un
guvern este extrem de important să avem un comerț exterior
activ, este extrem de important să avem o rețea.
Octavian Andronic: Pentru că v-a fost puțină teamă, comerțul a fost unul
din punctele vulnerabile ale acestor ani, acolo mașina de tocat i-
a tocat pe dl Fota, pe dl Teculescu, pe dl Cristian lonescu și
ultimul chiar pe dl Crișan.
Dan Ioan Popescu: Într-adevăr mașina de tocat a funcționat perfect, poate
mai bine ca în alte zone. Sincer o oarecare emoție am avut, însă,
cu profesionalism, încercând să folosim colectivele pe care le
avem și fiind curat vizavi de activitatea pe care o desfășurăm nu
văd de ce să ne fie teamă.
Octavian Andronic: Pentru că îndepliniți o dublă calitate, ca să spun așa, și
aceea de ministru și de vicepreședinte al partidului de
guvernământ. Ce vă considerați în mai mare măsură, om politic
sau om de specialitate?
Dan Ioan Popescu: Este foarte greu ca să putem să devenim oameni
politici într-o perioadă atât de scurtă. Deci mă consider un om de
specialitate, cu anumite valențe politice.
Octavian Andronic: Ce politică face PDSR-ul în domeniul comerțului, dle
ministru ?
Dan Ioan Popescu: Deci să spunem comerțul exterior după părerea mea
este si trebuie să fie motorul dezvoltării economice a unei țări.
Din acest punct de vedere, și doctrina politică a acestui partid
reflectă această dorință, această teză după care funcționăm. în
fond, comerțul exterior trebuie să tragă după sine economia, să
asigure pârghiile dezvoltării.
Octavian Andronic: Apropo de teze politice, ceea ce se întâmplă în acest
domeniu este folosit ca argument în disputele neîncetate ale
unora, de exemplu scandalul grâului. Presa a relatat pe larg
despre niște oameni întreprinzători au cumpărat grâu la prețuri
nesubvenționate de la Romcereal-Craiova și l-au exportat. Ce
este în spatele acestei afaceri, nu prea am înțeles.
Dan Ioan Popescu: Mi-aș dori ca aceste fire să nu se oprească nicăieri, ci
să le descopăr capetele și din acest punct de vedere acționez și
voi acționa și în continuare. De altfel, știu că o parte din colegii
mei au discutat cu mass-media despre acest subiect. Se pare că
există elemente infracționale din zona de cumpărare și de achiziționare a
grâului. Acest lucru practic este imposibil
de controlat de către Ministerul Comerțului. Acest minister în
problema grâului în ultima perioadă a dat licențe pentru două
zone de activitate: odată pentru agenții economici privați și aici
avem licențe care vor expira la 30 iunie, practic au fost puse o
serie de condiții, deci la aceste condiții inițial s-au prezentat 24
de firme care au solicitat licențe. Dintre acestea numai 5 s-au
prezentat, după aceea să-și ridice efectiv licențele. în această
situație, noi am făcut o clauză ca în 30 de zile de la data la care
si-au manifestat dorința de a ridica licența automat firmele
respective se suspendă până la sfârșitul anului.
Octavian Andronic: De ce nu se mai prezintă firmele să-și ridice licența ?
Dan Ioan Popescu: Cred că aici este o etapă puțin mai veche în cadrul
Ministerului Comerțului în sensul că a existat o perioadă în care
erau valorificate din păcate licențele de export. Am avut situații
în care s-au înființat firme în mod special pentru a se obține
licențe de export și după aceea se vindea firma plus licența. O
afacere extrem de benefică. Pentru a elimina acest mod de
valorificare a licențelor de export începând cu luna martie 1996
am introdus o serie de modificări în modul de acordare a
licențelor pentru produsele contigentate. în sensul că se dau
licențe într-o primă etapă numai la 70% din contigent în ordinea
producător plus intermediar și altă firmă. Rezerva de 30% este la
dispoziția celor mai eficienți agenți din prima categorie. Deci în
momentul în care un agent economic și-a exercitat exportul
pentru care a dorit licența el automat poate să se prezinte la
Ministerul Comerțului cu dovada încasării valorii respective și
din această rezervă de 30% i se pune la dispoziție. Deci am luat
această măsură pentru a veni în întâmpinarea agenților
economici, să fim capabili tot timpul să oferim licențe pentru cei
care doresc să facă într-adevăr export.
Octavian Andronic: În ce fază a ajuns investigația cu acest caz al grâului
subvenționat exportat?
Dan Ioan Popescu: Deci pentru noi este, repet, am analizat puțin situația
firmelor care ar fi putut să facă acest export, încă nu am reușit
să determinăm acel fir dar sperăm în câteva zile....
Octavian Andronic: Mie mi se pare puțin cam ciudat. Toate prognozele
anunță un an slab din acest punct de vedere al recoltei de grâu,
noi continuăm să exportăm...
Dan Ioan Popescu: Să lămurim puțin ce înseamnă un an bun, un an slab.
Deci, în general România folosește 2 - 3 milioane tone de grâu
pe an pentru necesitățile interne. Ținând cont că noi am avut o
producție de 5 milioane de tone anul trecut este normal că s-a
creat un disponibil de export. Fără discuție că față de suprafața
planificată și care a fost într-adevăr însămânțată cu greu s-a
întâmplat acel fenomen de încălzire puternică a vremii după
iarna trecută trecând direct în vară. Deci firul nu a mai avut timp
să se dezvolte suficient în pământ și atunci foarte rapid a făcut
spicul deci o cădere foarte mare a producției. Din câte știu eu
sunt afectate vreo 300 000 hectare, deci nu o valoare foarte
mare vizavi de suprafața cu grâu. După părerea mea este foarte
important ca România să rămână în continuare exportatoare de
grâu, să nu uităm cât de greu ne-a fost într-o perioadă când a
trebuit să importăm, mai ales acum că prețul grâului este la o
valoare foarte bună și este și o posibilitate de a plăti munca
țăranilor mult mai bine.
Octavian Andronic: În general, comerțul este indicatorul de sănătate al
unei economii. Cum a evoluat acest indicator al comerțului în
acești ultimi sase ani?
Dan Ioan Popescu: V-aș propune chiar să vă arăt câteva grafice ... Dacă
privim puțin evoluția comerțului exterior al României după
revoluție vom constata că după o scădere puternică în perioada
90 - 92, începând cu 93 avem o ușoară creștere s.a.m.d. cu
tendință de creștere în continuare. Ce as vrea să accentuez aici
s-a petrecut un fenomen foarte important care, zic eu, nu am
reușit încă să-l eliminăm. Și anume, după 1990 România
pierzând 60% din piețele de desfacere. Deci prin sistemul politic
pe care l-am avut până în 1989, practic noi majoritatea
exportului îl aveam la CAER. Dispărând CAER, piața rusă,
practic 60% din piețele tradiționale ale României s-au pierdut. Și
foarte rapid au intrat alții. Noi am crezut după 1990 că Europa de
Vest, Statele Unite abia așteaptă să cumpere produsele noastre,
că ei nu au ce să facă cu dolarii, să-i trimită imediat în România
ca să achiziționeze superbele produse pe care noi le făceam. Am
aici și o structură foarte succintă a exportului României în care se vede foarte
clar că principalele produse pe care noi le
exportăm sunt cele din industria textilă, siderurgică, mobilă ...
Vizavi de întrebarea dvs. de mai devreme, cu privire la o
structură a exportului, vedem ce deosebire foarte mare este
între 1990 și 1995. Deci dacă în 1990 în Uniunea Europeană noi
exportam cam 33- 34% din producția noastră în 1995 exportăm
53%. Procentul a crescut foarte mult în Africa ...