"Un fond mutual nu înseamnă CARITAS"
Invitat:George Danielescu
Data: 21 FEBRUARIE 1996
Octavian Andronic: Bună seara, stimați telespectatori. Vreme de decenii românii nu au știut ce
înseamnă tranzacțiile financiare, o inflație lentă ținută cu mijloacele avute la
îndemână de autorități făcea din CEC unica instituție
depozitară a puținului avut al oamenilor muncii. Acolo banii păreau a fi
într-o relativă siguranță pentru a da liniștea zilei de mâine. Revoluția a
răsturnat însă brutal acest sistem conducând spre un dezechilibru care a
creat spaima. Oamenii au constatat peste noapte că economiile lor nu
mai valorează nici doi bani, că prețurile aleargă mai repede decât ei și au
căutat cu disperare o ieșire din acest impas. Primul lucru care le-a ieșit în
cale au fost jocurile piramidale. Aici a început și probabil aici s-a și sfârșit
educația economico-financiară. N-ar trebui să ne mirăm deci că si astăzi
ei judecă lucrurile prin prisma acestui model mai ales că și câteva
spectaculoase scandaluri bancare le-au alimentat credința că totul este
o păcăleală. Un fel de balon de săpun. Probabil că într-un mod similar au
fost judecate, pe nedrept și fondurile mutuale. Invitatul nostru din
această seară este dl George Danielescu, președintele SAFI, instituția
care administrează fondul mutual al oamenilor de afaceri. Deși nu cred
că mai este nevoie am să fac o scurtă prezentare a oaspetelui nostru
este un om tânăr, născut în '49, a absolvit Facultatea de Comerț ASE în
1977, a fost ministru al finanțelor, în guvernul Stolojan , atunci când s-a
procedat la o infuzie de liberalism în guvernul existent și a pregătit și
demarat SAFI în 1993. Dle Danielescu, ce este așadar un fond mutual,
ce-l caracterizează, ce-l face să nu semene cu experiențele de tip
Caritas ?
George Danielescu: Da, deci așa cum ați spus sistemele Caritas au apărut, dacă
vreți în perioada de formare a educației financiare a populației României
după revoluție. Si asa cum știm o educație care se formează în copilărie se
poate păstra mult timp în memoria oamenilor. Din această situație
reacțiile de acum pot fi într-un fel imprevizibile. Deci ca să revin la prima
întrebare a dvs., ce este un fond mutual, în primul rând vreau să spun că
un fond mutual este o instituție financiară cu o vechime respectabilă.
Primul fond mutual s-a înființat în secolele 19 după încheierea războiului
din Statele Unite de independență și aceste fonduri au apărut ca urmare
a necesității unei infuzii de capital din Europa, mai precis din Anglia către
piața americană. în America primul fond mutual s-a înființat din secolul
20 pe baze moderne, în anul 1924 deci în plin ... bursier. Rezultă de aici
că fondul mutual a apărut ca o necesitate a pieței deci ca un mecanism
făcut să stimuleze investițiile. Deci un fond mutual este o instituție
financiară sau în termeni mai populari este un fond bănesc constituit din
depunerile persoanelor care cumpără titlul de participare emise de
acest fond. Deci mecanismul este următorul: se constituie din membrii
inițiali un fond de investiții, acest fond emite titlul de participare care sunt
vândute cumpărătorilor, persoanelor care doresc să-și economisească
și să investească disponibilitățile în acest tip de instituție financiară. El
funcționează pe baza unor reglementări: în cazul țării noastre aceste
reglementări sunt constituite din: Ordonanța 24, Legea bursei de valori și
reglementările ulterioare emise în baza acestor legi de Comisia
Națională a Valorilor Mobiliare. Conform acestor reglementări, conform
și practicii internaționale un fond mutual este administrat de o societate
de investiții. Fondul mutual fiind o instituție fără personalitate juridică,
această sumă de bani necesită un administrator competent, care să
investească acești bani, din care să rezulte profit, profit care să se
reflecte asupra valorii titlului de participare și deci să rezulte un câștig
pentru cei care au investit banii.
Octavian Andronic: Am avut senzația sau într-un fel acest fond mutual a devansat
puțin reglementările care ...
George Danielescu: Deci, ordonanța care reglementează fondul mutual a fost
emisă în luna august 1993. Fondul Mutual al oamenilor de afaceri
înființat de noi, de SAFI a fost, a făcut primele operații în luna decembrie
1993, deci el practic s-a înființat după apariția reglementărilor, problema
a fost că Comisia Națională a Valorilor Mobiliare s-a constituit ulterior
apariției reglementărilor și ulterior apariției fondului pe care l-a înființat
SAFI - asta înseamnă pe la sfârșitul anului 1994 s-a înființat comisia si
deci după înființarea comisiei aceasta a emis reglementări pentru
autorizarea fondurilor, ca urmare și autorizările pentru fondul nostru și
pentru celelalte fonduri au fost emise în toamna anului 1995.
Octavian Andronic: Adică în timp ce fondurile funcționau ...
George Danielescu: Da. Deci la data când au fost emise primele autorizații de
funcționare pe lângă fondul mutual al oamenilor de afaceri mai
funcționau deja încă două fonduri.
Octavian Andronic: Calitatea de investitor, posibilitatea de a îndeplini așa ceva i-a
luat pe român pe nepregătite. Câte nu credeți că au înțeles cumpărătorii
de certificate de investitor, mecanismul acestui sistem ?
George Danielescu: Deci, într-adevăr concluzia mea este că sunt puțini oameni
care au înțeles mecanismul de funcționare. Fondurile mutuale si fondul
pe care-l administrez eu au făcut o promovare susținută. Au prezentat
prin diverse materiale modui de funcționare, mecanismele prin care se
investesc și rezultă veniturile, prospectele de emisiune prezintă în mod
detaliat toate aceste mecanisme și oamenii primesc aceste prospecte în
momentul în care investesc banii, cu toate acestea sunt puțini cei care
citesc cu atenție aceste prospecte deci puțini cei care înțeleg din păcate
marea majoritate sunt atrași de veniturile pe care le oferă fondurile
mutuale și care, după cum se știe în majoritatea cazurilor sunt
superioare dobânzilor bancare. Deci, oamenii încă sunt atrași de mirajul
unor câștiguri mai mari, sigur necesare în această perioadă de tranziție
si de reducere a nivelului de trai, dar sunt atrași fără să înțeleagă si unde
au depus banii.
Octavian Andronic: Spuneți-mi, vă rog care este deosebirea în acest sens dintre
un certificat de investitor și un depozit de termen în bancă ? Ce îl face pe
acesta superior depozitului ?
George Danielescu: În primul rând un depozit bancar reprezintă un contract
încheiat între o societate bancară și depunător prin care i se promite, i se
garantează pe termenul depunerii o dobândă fixă. Aceasta este
caracteristica depozitului bancar, în timp ce caracteristica unei investiții
la fondul mutual este că acei bani sunt investiți de societatea de
administrare în diverse operații financiare, comerciale, deci în diverse
titluri de valoare emise de societăți comerciale, acțiuni, obligațiuni emise
de stat, chiar depozite bancare cu o rentabilitate mai ridicată, deci
operația de investiții este preluată de administrator, în numele celui care
a depus banii. Face acest lucru administratorul pentru că are o pregătire
profesională și oameni calificați să facă acest lucru, are informații pe
care le poate folosi, are o structură organizatorică pentru a putea face
aceste investiții si încă un amănunt foarte important, investițiile făcute cu
sume mai mari de bani, îi permit obținerea unei rentabilități mai ridicate
decât ai făcute pe sume mici.
Octavian Andronic: Haideți să intrăm puțin în mecanismul acestui fond. Ce se
întâmplă cu banii pe care îi depunem? Cum cresc ei ? Care este drojdia
pe care o puneți în acest aluat ?
George Danielescu: Eu am pregătit câteva date sintetice relative la anul 1995 pe
care l-am încheiat recent. Deci ca să vă dați seama cum se realizează
creșterea valorii titlului de participare, a certificatului de investitor pot să
vă spun că în anul 1995 la fondul mutual al oamenilor de afaceri au fost
realizate încasări din vânzările de certificate de 345 miliarde lei si au
fost efectuate plasamente în titluri de valoare de 454 miliarde lei și
realizate venituri din plasamente de 48,7 miliarde lei. Deci iată că din
aceste date rezultă într-un fel mecanismul de funcționare al fondului.
Banii sunt depuși în conturile Fondului mutual, sunt preluați de
administrare de către societatea de administrare care-i plasează. Din
aceste plasamente efectuate pe diferite termene în diferite societăți comerciale
si cu diferite rentabilități, rezultă venituri care se încasează
și se reinvestesc într-un termen foarte scurt - aș putea spune - se
reinvestesc deci se produc alte venituri, deci se produce permanent
circulația banilor de la investitor către societatea comercială care-i
valorifică, care plătește apoi dobânzile la acești bani, aceștia din nou
produc bani. Deci veniturile care au fost realizate de 48,7 miliarde au fost
reinvestite si au determinat creșterea valorii certificatului de investitor.
Această nouă valoare reprezintă venitul pe care-l realizează
depunătorul si pe care-l obține când dorește să se retragă din fondul
mutual.
Octavian Andronic: Haideți să luăm si un alt exemplu care mi se pare mai concret.
De exemplu, dacă cineva a cumpărat un certififcat de investitor în
ianuarie 1995, l-a cumpărat cu 50 000 lei, care ar fi acum valoarea lui în
termeni reali ?
George Danielescu: Deci eu am pregătit niște calcule care au fost publicate și în
presă, recent deci de la început trebuie să precizăm două noțiuni. Ce
înseamnă valoarea sau rentabilitatea nominală a unui certificat de
invetitor și rentabilitatea reală ? Rentabilitatea nominală reprezintă
creșterea valorii certificatului de investitor între două perioade. De
exemplu în anul 1995 rentabilitatea nominală, deci creșterea de la 31
decembrie față de 1 ianuarie 1995 a fost de 120 %. Acum, pentru a
stabili corect care a fost rentabilitatea certificatului trebuie să îinem cont
de rata inflației care a fost în perioada respectivă, și după cum știm rata
inflației poate fi măsurată atât în termenii monedei naționale, deci
indicele creșterii preturilor de consum sau în termenii devalorizării leului
deci devalorizarea leului în perioada de un an. Deci, ținând cont de
acești doi indicatori a rezultat că rentabilitatea reală a certificatului de
investitor a fost de aproximativ 60 - 65 %. 72% în termenii monedei
naționale si 50,8% în termenii devalorizării leului fată de dolari. Deci
acesta este rentabilitatea reală sau câștigul real pe care l-a obținut un
investitor la Fondul mutual al oamenilor de afaceri.
Octavian Andronic: Spuneti-mi care este situația pe piața fondurilor mutuale . Sunt
vreo opt în funcțiune la ora actuală. Se conturează pe zone de interes
comun ? Există cumva riscul de a se ajunge la confruntări nedorite ? De
tipul celui dintre societățile de asigurări care s-a produs acum vreo doi
ani cu efectele cunoscute?
George Danielescu: Deci piața fondurilor mutuale este în plină dezolvatre. în urmă
cu doi ani exista pe piață unul singur - Fondul mutual al oamenilor de
afaceri, astăzi sunt peste 10 fonduri autorizate și funcționează opt. Pe de
altă parte această piață este în plină dezvoltare comparativ cu celelalte
segmente ale pieței financiare și am aici în vedere în primul rând CEC-ul
și societățile bancare. Deci, pe un anumit segment al populației cel care
reușește să realizeze lună de lună sau în mod temporar disponibilități
monetare se produce la un moment dat o anumită concurență între
instituțiile financiare care au ca obiectiv atragerea disponibilităților ceea
ce nu este rău și ceea ce se întâmplă absolut în toate economiile de
piață. Fiecare scoțând pe piață diverse titluri financiare specifice si cu
caracteristici diferite și care pot să atragă un anumit segment sau alt
segment. Adevărul este că în ultima perioadă, în ultimi zece ani, așa cum
arată statisticile dinamica fondurilor mutuale a fost mult mai accentuată
decât dinamica celorlalte forme de economisire, se apreciază că spre
sfârșitul acestui secol volumul depunerilor în fondurile mutuale vor
depăși depunerile în societățile bancare.