Ziarul personal Octavian Andronic
08 Dec 2019 - 05:11
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Arhiva foto 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

Când ai mâncat prea mult, pentru prea mult timp și te-ai îngrășat, nu este suficient să spui că vei schimba dieta. Trebuie să slăbești pur și simplu - cântarul nu minte!

-- Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 

„Este atât de complicat să investești în România, încât cei mai mulți spun: hai să așteptăm pâ
.: Data 16-Noi-2007 :: Accesări: 1024 :: Tipărețte pagina curentă :: Tipărește tot:.

„Este atât de complicat să investeşti în România, încât cei mai mulţi spun: hai să aşteptăm până vor vrea!”
INVITAT: Dimitrie Sturdza
DATA: 13 februarie 1996

Octavian Andronic: Bună seara, stimaţi telespectatori ai Antenei 1 şi cititori ai ziarului "Libertatea". Invitatul nostru din această seară este Excelenţa Sa, domnul Dimitrie Sturdza, un vechi şi bun român. Deşi pentru unii dintre dvs prezentarea pe care am s-o fac probabil că nu mai este necesară, am să insist totuşi asupra câtorva elemente biografice care pun în evidenţă personalitatea domniei sale şi, mai mult decât atât prezenţa sa în această seară. S-a născut la 11 octombrie 1938, lângă laşi, la Popeşti, zodia Balanţei, a plecat din ţară în 1948, nu de plăcere ci forţat de situaţia politică din acea vreme, a petrecut 10 ani în Norvegia după care din 1958 s-a stabilit în Elveţia, acolo a urmat cursurile şcolii Politehnice, secţia de Fizică Atomică şi, timp de 15 ani, a fost membru al echipei naţionale de Cupă Davis a Elveţiei. Din 1964 până în 1978 ... în 1992 a fost căpitan al acestei echipe, perioadă în care Elveţia a obţinut cea mai importantă performanţă din istoria sa. A jucat finala cu Statele Unite. Această parte sportivă a biografiei sale justifică strânsa legătură a domniei sale cu Ion Ţiriac , cu Ilie Năstase, cu alţi sportiivi, tenismeni de renume ai ţării noastre. Nu doar atât, domnia sa este şi autorul unor culegeri de opinii de articole care au apărut în ţară, sunt 3 cărţi care au apărut până acum: "Un român pentru România" în 1991, , "Cred în România" -, în 1992 şi "Tranziţia poate fi scurtată" din 1993. Domnule Sturdza, am ales această ultimă carte a dv şi un anumit pasaj pentru a face intrarea în tema discuţiei noastre de astăzi. Spuneţi aici,: "Trebuie tăiată fără milă corupţia din rădăcini". Afirmaţi următorul lucru: "Corupţia este cel mai cumplit fenomen antisocial care înfloreşte în societatea de tranziţie". Spuneţi tot dv.: "Vedeţi, pe vremea lui Ceauşescu nu era, sau era puţină corupţia.Nu întâmplător totalitar, despotic, statul român ardea fără şovăire, necruţător asemenea manifestări. Exista, este adevărat nepotismul, funcţionau pilele, dar asta-i altă poveste”. Chiar credeţi că este o altă poveste ? Sentimentul meu - iertaţi-mă, nu vreau să vă contrazic, este că tocmai această formă, lipsa unei mize materiale foarte pronunţate cum este cea de astăzi, făcea fenomenul poate mai dur, mai periculos, creînd o societate de tip mafiot, în care fiecare şef de clan avea subordonaţii lui. Rămâneţi pe această părere, că acel tip de corupţie era mai puţin rău decât cel care se manifestă astăzi?

Dimitrie Sturdza: Ştiţi, eu cred că în primul rând trebuie să definim ce este corupţia. Sunt foarte multe feluri de corupţie. Eu acum despre corupţia in România nu pot chiar prea mult să vă vorbesc pentru că nu prea o ştiu ...

Octavian Andronic: Dar primiţi la Zurich în fiecare săptămână ziarele ...

Dimitrie Sturdza: Da şi Ie citesc dar ce vroiam să spun este că de fapt, am întâlnit foarte mulţi miniştri şi oameni de afaceri şi niciodată n-a fost vorba de corupţie cu mine, probabil că se ştie că nu prea merge...

Octavian Andronic: Asta face face parte din activitatea dv de investitor străin în România . Chiar aţi fost ferit de ...

Dimitrie Sturdza: Niciodată n-am întâlnit, pot să-mi dau cuvântul despre treaba asta, aş putea să spun cum se întâmplă în străinătate. Asta ştiu foarte bine. Aici în România am auzit că este corupţie dar şi tranziţia asta pe care o avem este lipsită de legile care sunt necesare pentru a putea combate, nu cred că le avem încă legile astea. În Elveţia legile acestea sunt foarte severe, poţi chiar să te duci la puşcărie dacă pui 100 de franci într-un paşaport sau într-o carte şi chiar dacă-i uiţi. În Italia nimic până acum nu mergea, nu puteai să închei un contract fără ca să corupi un om care lucrează la stat. De aceea, trebuie spus. corupţia este de obicei între privat şi oamenii care lucrează la stat.

Octavian Andronic: Probabil că este vorba de corupţia funcţionarului public, întâmplător, chiar în urmă cu o săptămână a avut loc o manifestare, dl.Petre Roman şi Partidul Democrat au aniversat cinci ani de la admiterea României în Consiliul Europei. Dacă mai ţineţi minte, performanţa aceea de excepţie a domniei sale la plenul din Strasbourg. Printre observaţiile care s-au făcut la această masă rotundă a fost faptul că legea funcţionarului public a fost depusă de acum patru sau cinci ani la Parlament şi ea nu a ieşit nici până astăzi.Credeţi că apariţia ei ar fi de natură să mai diminueze din asperităţile fenomenului?

Dimitrie Sturdza: Bineînţeles. Ştiţi că dacă nu se dă un exemplu, dacă nu îl pedepseşti pe unul care l-ai prins cu banii în mână si care i-a pus în buzunar atunci el poată să spună de ce el si nu eu, că nu este nimic rău în treaba asta. De fapt, în ziua de astăzi cel mai bun trebuie să câştige. Şi, de obicei cu corupţia cei mai răi câştigă. Aşa că, cred că este un fenomen foarte rău care se întâmplă în ţara asta ca cei care pot să plătească si nu sunt cei mai buni, să poată să obţină anumite servicii pe care alţii ar putea să le facă mai bine.

Octavian Andronic: Înţeleg că vă temeţi de faptul că anumite bunuri materiale pot să ajungă în posesia unor oameni al căror caracter nu este cel mai propice pentru a face să funcţioneze mecanismul social.

Dimitrie Sturdza: Aşa e.


Octavian Andronic: Sunteţi de părere că bogăţia este rezultatul unor manevre oculte? Dv sunteţi un om bogat.

Dimitrie Sturdza: Sper să fiu bogat în suflet şi în inimă. Restul, ştiţi, poate să treacă de la o zi la alta.

Octavian Andronic: Cum ati făcut dv această avere ? Cum aţi ajuns la ea?

Dimitrie Sturdza: Am muncit ca un rob. Am făcut nişte investiţii foarte mici atunci cu banii pe care îi câştigasem de la tenis. Aveam doar o diplomă foarte bună. Şi am avut o idee. Am găsit o gaură în piaţă care nu era luată, o nişă, am sărit în ea, am muncit ca un rob şi mai muncesc şi astăzi ca un rob. Am reuşit să strâng nişte bani.

Octavian Andronic: Să-i folosiţi sănătos. De altfel văd că îi folosiţi nu odată în scopuri caritabile, aţi fost unul dintre primii români care în '90 s-au întors în ţară cu ajutoare pentru compatrioţii săi. Credeţi că această manifestare a sentimentelor de compasiune pentru poporul român însoţită de aceste acţiuni caritabile a fost de folos românilor în acea perioadă ?

Dimitrie Sturdza: Da, tot au fost destul de multe ajutoare şi le-am împărţit personal.

Octavian Andronic: Au ajuns ele întotdeauna unde trebuia ?

Dimitrie Sturdza: Da, absolut toate. M-au ajutat armata şi biserica. Şi probabil cum ati văzut şi dv în ziarul Libertatea, sunt cele două instituţii care sunt cele mai populare în România. Şi am făcut foarte mult atunci cu mitropolitul de la laşi şi m-a ajutat şi armata şi n-am avut nici o , m-a ajutat întotdeauna unde era, am putut să aducem pachetele. Dar eu am vrut să demonstrez altă treabă. Ştiţi că asta a fost numai o picătură dintr-un pahar cu apă. Am vrut să arăt că mai sunt şi români care aduc ceva în ţară.

Octavian Andronic: Nu numai care iau ...

Dimitrie Sturdza: Am încercat să dau o imagine în ideea că aşa a făcut familia mea de când ştiu eu. Bunica mea era preşedinta orfanilor de război, a avut cam vreo 400 000 de orfani de care se ocupa ea, mama a făcut exact aceeaşi treabă pentru Moldova, după război s-a dus în Norvegia şi în Suedia şi a adus ajutoare şi am încercat să arătăm că nu numai se ia din România...

Octavian Andronic: Probabil că în familia dvs caritatea este un fel de genă. Este un lucru îmbucurător. Însă nu întâmplător v-am întrebat de ajutoare, pentru că am sentimentul că în acea perioadă abuzul şi fenomenul de corupţie la acel nivel au fost amplificate şi determinate tocmai de aceste ajutoare şi de distribuirea lor haotică şi neraţională. A fost pur şi simplu, nu este vorba de cazurile pe care le-aţi ridicat dv, un fel de jaf din care s-a produs selecţia naturală: a apucat cine a putut. Şi de multe ori aceste ajutoare nu au ajuns la cei care trebuia, la cei bătuţi se soartă.
Dumitrie Sturdza: Au fost şi foarte multe ziare atunci care au închis şi uite că ziarul dv merge foarte bine – Libertatea - au fost ajutoare care au fost aduse şi foarte prost distribuite. La mine nu s-a întâmplat treaba asta. Eu le-am distribuit personal. Acum am fost în Valea Neamţului şi am dus vreo 200 de biciclete, nişte pachete pentru oameni, au fost două TIR-uri şi nu cred că vreun pachet a fost greşit dat . Aşa că dacă vin oamenii aici poate nu ştiu la cine să le dea.

Octavian Andronic: Dle Sturdza, cum se vede din Elveţia situaţia României în ceea ce priveşte acest fenomen ? Ce reverberaţii au aceste scandaluri pe care presa le speculează sau le utilizează în mediul politic de acolo ?

Dimitrie Sturdza: Problema asta o cunosc foarte, foarte bine. Vedeţi, societăţile adevărate, cele mari, hai să spunem Nestle sau băncile, sau Suchard pe care le-am adus aici şi nu a fost nevoie să facem nici o corupţie , eu îi cunosc pe preşedinţii acestor firme sunt chiar prieten cu ei şi vorbim despre România şi atunci este un fenomen foarte curios. Sunt foarte mulţi care s-au dus la ruşi ... şi au făcut corupţie. Au plătit firme cu body-guarzi. N-am nevoie să povestesc, cred că se ştie ... Aici, în România, este altfel fenomenul, este aşa de complicat să investeşti în România, încât cei mai mulţi spun hai să aşteptăm până când o să vrea să venim cu adevărat. Dar, să zicem, preşedintele vrea, primul-ministru vrea, iar la al doilea eşalon nu este chiar aşa.Este aşa de complicat, nu vreau să încep cu treaba asta. Am spus-o de mai multe ori. Atunci vin ei odată, de două ori apoi se duc la unguri, la cehi, la polonezi, la slovaci,, nu-i nici o problemă, de ce să vină atunci până la noi ? Asta este foarte rău, foarte rău.

Octavian Andronic: Ce se întâmplă în Estul nostru: eu cred că asta este una dintre deosebiri. Corupţie este şi la noi, este şi la ei, numai că la ei îmbracă forme violente, la noi corupţia este de catifea, nu umblă la existenţa individului ci atentează la buzunarul lui , un pic mai modest, nu ştiu cu cât mai bună este o astfel de corupţie, dar asta este o altă problemă. Dle Sturdza, în 1992 s-a vorbit foartemult despre posibilitatea veniri dv în fruntea Guvernului, ca prim-ministru. Au fost multe discuţii. Spuneţi-mi, credeţi că dacă aţi fi acceptat o astfel de propunere, aţi fi putut să faceţi mai mult decât s-a făcut, cel puţin din acest punct de vedere al combaterii corupţiei, al tăierii rădăcinilor ei şi a formelor ei de manifestare ?

Dimitrie Sturdza: Mă puneţi într-o poziţie foarte grea. Ca să spun eu că pot să fac mai multe decât dl Văcăroriu, pe care îl ştiu foarte bine şi ştiu greutăţile pe care le are şi el. Nu trebuie să se creadă că nu vrea să facă, pentru că puterea în statul acesta este împărţită în şase şi atunci devine cu adevărat foarte greu. Eu pot să vă răspund numai la o treabă. Din tribună nu am pierdut niciodată un meci de tenis, dar când am fost pe teren am pierdut mai multe. Pot să spun acum că sunt aşezat în tribună şi ce bine aş fi făcut eu dar dacă aş fi fost în locul lui cine ştie ce aş fi putut face ?! Eu nu am acceptat atunci nici ideea de a deveni prim-ministru, de aceea că eu cred că oamenii s-ar fi aşteptat la mult mai multe decât as fi putut să fac. Şi ştiu destul de bine economia, pentru că m-am luptat cu economia de piaţă acum 30 de ani, trebuie să vă gândiţi că eu sunt român şi societatea noastră este de produse cosmetice dar este un român care este nr. 1 în produse cosmetice în Elveţia. Economia eu o ştiu foarte bine, dar eu nu pot să vă spun ce se poate face în România. Uitaţi-vă oamenii nici nu au luat cupoanele până acum. Eu aş fi crezut că oamenii ar fi făcut o bătălie. Oamenii de la ţară, de exemplu, nici nu ştiu ce este un cupon, o societate pe acţiuni, eu am vorbit cu preşedintele atunci şi cu primul-ministru şi le-am spus că nu trebuie făcută o astfel de privatizare. Cred că ar fi fost mai bine dacă întâi am fi capitalizat fiecare societate, prin bursă, am fi reţinut câte 10 sau 15 la sută pentru cei care lucrează în societate, să facem o privatizare de CAP-uri şi lAS-uri - acelea care au fost -bineînţeles fiecare om să aibă în jurul casei lui o bucată de teren . Pentru marea agricultură eu vedeam CAP-uri şi lAS-uri private ... fermele bune în America acum foarte multe, sunt făcute de acţionari şi la noi vreau să vă spun câte lAS-uri şi CAP-uri au fost arse şi distruse şi cât n-a plătit poporul român pentru ca să se facă... eu sunt împotriva unor astfel de lucruri...

.: Înapoi la subiect ANTENA 1 - "CU CĂRȚILE PE MASĂ"