Meandrele concretului
|
Vor să mă aresteze pentru că am vândut niște vaci cu reumatism!
-- Ioan Mureșan, fost ministru al Agriculturii
|
|
„Primarul Capitalei nu mai este ce-a fost primul secretar”
Invitat: Crin Halaicu, primarul general al Capitalei
Data: 14 noiembrie 1995
Octavian Andronic: Bucureştean get-beget, născut la 22 iunie 1952, în Zodia
Racului, profesia inginer constructor, specialitatea instalaţii, antecedente
politice - fără, n-aţi fost nici UTC-ist şi nici membru de partid - nu ştiu cum
aţi scăpat - a devenit de-a dreptul liberal în 13 ianuarie 1990, este primar din
26 februarie 1992, funcţie pe care a ocupat-o la vârsta de doar 39 de ani.
Stimate domnule Halaicu, "Libertatea" a publicat în urmă cu câteva zile
rezultatele unui sondaj efectuat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională
din care, concluzia desprinsă de ziarul nostru a fost că dacă primarul liberal
ar candida în 1996, peste 80% din locuitorii Capitalei, nu l-ar mai vota. S-au
săturat bucureştenii de dvs. ?
Crin Halaicu: Nu ştiu, dar ei trebuie să răspundă. Dar aici este un paradox.
Deci ca intenţii de vot, la ce spuneţi dvs., aici apare o altă parte a
sondajului, care spune care este calificativul acordat de populaţie activităţii.
În mod paradoxal, 32 % din populaţie e satisfăcută sau mai mult. Păi, un sondaj
publicat acum o lună şi jumătate situa Guvernul la 16% si Preşedinţia la 40%. Eu
mă situez cam la mijloc. Deci eu cred că ăsta este adevărul. Dincolo, atâta timp
cât nici nu s-a pornit campania electorală, nici nu se poate vorbi de intenţie
de vot.
Octavian Andronic: Dar de intenţii de candidatură se poate discuta ?
Crin Halaicu: Aici este o chestiune mai complicată. Eu nu am candidat în nume
personal, deci eu am fost propus de Partidul Naţional Liberal Convenţiei,
Convenţia m-a desemnat candidat. Nici n-am de gând să candidez în nume personal.
Aici este o chestiune legată de calendarul Convenţiei si al Partidului National
Liberal, de a-şi alege candidatul la funcţia de primar general.
Octavian Andronic: Dar dacă Convenţia va decide că îndepliniţi acest mandat, vă
veţi prezenta la alegeri ?
Crin Halaicu: Deci dacă Convenţia mă va susţine, că una este să decidă si alta
este să mă susţină. Dacă mă va susţine, mă voi prezenta.
Octavian Andronic: Cu ce atu ? Ce consideraţi că a fost câştig din anii ăştia
care să vă poată ajuta în continuare ?
Crin Halaicu: Păi, e un lucru foarte simplu. Dacă s-a făcut ceva, sunt în vârful
săgeţii. Dacă nu s-a făcut, este adevărat, tot în vârful săgeţii sunt. Dacă e să
discutăm de ce s-a făcut din ce se putea face, eu ştiu cel mai bine despre
problemă. Eu ştiu cum să continui imediat. Dacă e să discutăm de continuare.
Sigur, poate să apară altcineva care-i mai bun ca mine. Nu contest că există
oameni mai capabili decât mine. Dar eu ştiu prin ce dificultăţi trece un om care
este într-o asemenea poziţie. în dificultăţi adaptare, de găsirea unor oameni cu
care să facă echipă şi care să fie capabili să facă echipă cu el. Funcţie foarte
grea. Poziţia este importantă. Nu este ceea ce a fost pe vremuri primul secretar
al municipiului, dar este totuşi o poziţie importantă. Dificultăţile de adaptare
încep de la minim şase luni de zile. Cineva care ştia mai bine decât mine mi-a
spus că în doi ani de zile dacă dumneata înţelegi despre ce este vorba, eşti
tare, după un an mi-a spus: domne, eşti chiar foarte tare! Cam asta este
situaţia.
Octavian Andronic: Atât personalitatea primarului general, cât şi omul Halaicu
au captat atenţia publică în mod constant. Căsătoria dvs. a suscitat comentarii
contradictorii iar preparativelor nupţiale li s-au creat o aură de nuntă ca-n
poveşti. Cum a fost, de fapt ?
Crin Halaicu: Deci a fost o nuntă absolut obişnuită. Singurul lucru care a
suscitat interesul în toată povestea asta era numele meu şi faptul că el n-a
fost public în toată povestea asta. E o chestiune personală. Şi cred că nu
trebuie să influenţeze nici în bine, nici în rău treaba mea de la Primăria
Capitalei.
Octavian Andronic: Sunt de acord. Foarte multe resentimente dintre noianul de
probleme pe care le ridică activitatea pe care o desfăşuraţi şi pe care o
desfăşoară municipalitatea au generat, am să încep cu această problemă, nu este
o ordine de prioritate: contractele de asociere ale Primăriei cu cârciumarii, cu
patronii de restaurante. Oamenii au băgat multe milioane, sute de milioane în
restaurantele pe care le-au luat în locaţii de gestiune, le-au închiriat, dar
acum se trezesc că nu au nici o bază de viitor. Opera domnului Cojocaru, din
câte ştiu - pentru că dumnealui a iniţiat această formulă - nu se va sparge,
într-un fel, în capul dvs. ?
Crin Halaicu: Deci, nu domnul Cojocaru a iniţiat. Dumnealui a pus în practică o
hotărâre de Consiliu, dacă la ea faceţi referire, a cărei aplicare e discutabilă.
Dar să facem referire la contextul general. Lucrurile sunt parţial aşa cum
spuneţi dvs. şi parţial nu. Şi unii cu adevărat au investit, iar alţii n-au
utilizat decât ce au avut la dispoziţie şi au exploatat la maximum. Deci la ora
asta este în analiză la Primăria Capitalei şi nu numai la nivel de cârciumi, cum
spuneţi, ci tot ce înseamnă spaţii comerciale, ce contracte sunt expirate ? în
ideea de a scoate totul la licitaţie. Pentru că am constatat un lucru: că ideea
lanţurilor de magazine pe diverse ramuri sau lanţuri de super-magazine este un
lucru bun care l-am avut pe vremuri şi pe care astăzi nu-l mai avem. Pe de o
parte, pe de altă parte că sunt firme care licitează - dacă discutăm de
licitaţii privind chiria, merg pe nişte chirii exorbitante pe care, de fapt,
după aceea nu le plătesc. Atunci blochează oamenii serioşi care-si fac socoteli
în funcţie de ce se poate vinde ş.a.m.d. Deci, ideea este nu să licitezi chirie,
chiriile sunt destul de mari, deşi influenţa lor asupra preţurilor nu este
foarte mare, ea există, ci să licitezi pe investiţiile care se pot face cu
garanţii în bănci pentru ca să discutăm cu firme importante, să nu ne încurcăm
cu firme care vor să tragă tunuri, cum se spune. Că sunt destul de mulţi care
vin aici în România să tragă tunuri şi le-au şi tras o bună perioadă. Iar ideea
lanţurilor de magazine şi de restaurante e foarte bună, se pot asocia între ei.
Uitaţi-vă la Mc. Donald's, de exemplu. Se deschide al treilea şi un "Drive".
Deci patru magazine într-un an, e ceva. Sunt prinse în reţea, de ce câştigă bine
şi pot vinde ieftin? Pentru că având reţea, managementul e unic, e mult mai bun.
Nu-i vorba numai de marketing aici.
Pagina: 1/3
|
|