Meandrele concretului
|
Deocamdată îi oferim dânsului. Vrem să
știm dacă doresc cei de acolo. Vom
vedea câți doresc.
-- Octav Cozmâncă despre locurile pe listele de parlamentari oferite Președinției
|
|
Octavian Andronic: După cum aţi văzut şi în filmul de prezentare, presa - poate
la urma urmei asta este şi menirea ei - a făcut diverse speculaţii în legătură
cu accidentul care s-a produs. Ştiu că lucrările Comisiei de investigaţie a
cazului sunt în toi. Credeţi că aţi putea să dezvăluiţi ascultătorilor Antenei 1
nişte lucruri legate de această investigaţie, care să nu afecteze continuarea ei
?
Doru Ioan Tărăcilă: Sigur că se poate discuta despre orice. În privinţa cauzelor
accidentului sau a tratării din punctul meu de vedere la nivel de concluzie a
unor afirmaţii ar fi o mare greşeală. Pentru că, în primul rând sunt ministru şi
în al doilea rând sunt jurist. Şi, deci, ar fi o implicare directă într-o
anchetă pe care care o face o comisie cu obiectivitate pentru că ea nu este
compusă din cadre ale ministerului sau numai ale ministerului ci, dimpotrivă din
cadre care aparţin Ministerului Apărării Naţionale, Departamentului Aviaţiei
Civile şi Parchetului General. Efectiv această comisie - împotriva suspiciunilor
răutăcioase apărute în presă - va spune adevărul.
Octavian Andronic: Spuneţi că unul dintre motive care ar fi putut cauza
accidentul ar fi fost vechimea aparatului de zbor. Există impresia - poate
justificată - că elicopterele, aparatele de zbor care funcţionează la ora
aceasta în România sunt foarte vechi, nu dispun de piese de schimb şi prezintă
un mare grad de nesiguranţă. Din câte ştiu eu lucrurile erau puţin diferite în
ceea ce priveşte elicopterul MI 17 cu care s-a zburat. Nu era un aparat vechi.
Doru Ioan Tărăcilă: Deci, unitatea specială de aviaţie care funcţionează în
cadrul Ministerului de Interne are puţine aparate. Este adevărat că ele sunt
vechi dar sunt reparate şi noi am tratat cu toată atenţia această unitate care
este dorită, extrem de mobilă pentru intervenţii specifice iar cu aceste aparate
am trecut nu de puţine ori Carpatii, pentru că zburau la peste 4 500 m.
Octavian Andronic: Dar de ce credeţi că nu s-a ridicat deasupra platformei de
nori aparatul în primul moment, situaţia meteorologică a fost complicată,
complexă, asta ar fi fost prima manevră de făcut şi aici cred că stăruie cea mai
puternică întrebare legată de accident?
Doru Ioan Tărăcilă: Eu nu sunt specialist, cert este din ce cunoaştem noi că
timpul era extrem de nefavorabil dar condiţii fireşti, normale de zbor cred că
existau din moment ce turnul de control a dat aviz de zbor. Eu m-am deplasat în
acea seară la laşi, la Mogoşeşti şi din discuţiile pe care le-am avut acolo pot
spune că erau condiţii improprii. Nu ştiu dacă erau permisibile pentru un zbor
sau nu, acest lucru pot să-l spună specialiştii.
Octavian Andronic: S-a vorbit foarte puţin despre faptul că aparatul avea
cutiile negre. Ele pot fi realmente utile în descifrarea cauzelor ?
Doru Ioan Tărăcilă: Au fost recuperate a doua zi pentru că nu a ars decât partea
din faţă a elicopterului.
Octavian Andronic: Deci probabil că şi de la ele se aşteaptă o lămurire a unei
părţi din necunoscutele...
Doru Ioan Tărăcilă: Ele pot confirma sau infirma anumite puncte de vedere pe
care le vor avea specialiştii.
Octavian Andronic: Lucrarea de faţă - cea pregătită pentru Congresul de la
Beijing- pune cu acuitate problema luptei împotriva corupţiei. Corupţia este un
fenomen complex, şi desigur nu doar Ministerul de Interne va reuşi să rezolve
problemele pe care le ridică. Mai mult,cifrele spun clar că numărul de poliţişti
pe cap de locuitor este încă sub standardele internaţionale. Sunt pregătiţi
poliţiştii români în acest moment să lupte cu corupţia prin modul în care sunt
salarizaţi şi, în general, există o motivaţie suficientă pentru a face faţă
tentaţiilor care însoţesc într-o anume măsură fenomenul corupţiei ?
Doru Ioan Tărăcilă: Mi-aţi pus o întrebare extrem de grea. Deci, o primă
chestiune ar fi cea legată nu numai de Ministerul de Interne, pentru că ar fi
absurd să se creadă ca numai această instituţie poate să combată suficient acest
flagel care a existat în România si care s-a extins necruţător si datorită
haosului care s-a creat în funcţionalitatea instituţiilor statului. Afirmam la o
recentă conferinţă de presă că, efectiv, alături de noi şi noi alături de alţii
şi mai ales instituţiile statului, de Justiţie, de Parchet, trebuie să se
regăsească, iar un loc extrem de bine definit îl are mass-media. Pentru că lupta
împotriva unui fenomen infracţional înseamnă în primul rând o luptă educativă.
Din punctul meu de vedere, ca ministru de Interne, în special poliţiştii fiind
implicaţi în lupta împotriva corupţiei dar şi alte segmente se regăsesc în
chestiune prin acţiunile pe care le fac pot descoperi anumite cazuri ... La
nivelul acestui corp avem cadre suficiente - chiar dacă reduse -pentru că noi
trebuie să ne comparăm cu un fenomen infracţional care stăruie. Este adevărat,
făceaţi o afirmaţie care este corectă: şi poliţia română a fost acuzată, în
special după 1990, că poliţia copleşeşte populaţia civilă şi că România ar fi un
stat poliţienesc, ceea ce era o mare greşeală. Cert este că formele de corupţie
sunt extrem de perverse. Şi sunt foarte greu de pătruns. Şi asta nu doar prin
poliţiştii care deţin o serie de informaţii, fie prin sistemul informativ pe
care îl avem, unitatea 0215 nu este decât un serviciu de informaţii al
ministerului, desigur cu sprijinul SRI, atunci când deţinem informaţii de natură
infracţională despre anumite persoane iar după aceea printr-o muncă serioasă,
titanică, pentru că în această fază respectarea drepturilor cetăţeanului trebuie
apărată cu sfinţenie pentru a nu cădea în partea cealaltă care înseamnă abuzul,
apare Justiţia, Parchetul care ar trebui să aplice sancţiuni ferme pentru fapte
extrem de grave.
Pagina: 2/3
|
|