Ziarul personal Octavian Andronic
29 Mar 2024 - 09:02
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

'Nu vă lăsați păcăliți ca, după șase ore de școală să veniți acasă patru ore, să vă faceți temele, ca apoi să vă întrebați unde v-a trecut copilăria?'

-- Traian Băsescu către elevi

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 

Ion Iliescu la 'Starea Națiunii' (15 aprilie 2004)
.: Data 19-Sep-2007 :: Accesări: 2521 :: Tipărețte pagina curentă :: Tipărește tot:.

Octavian Andronic: Domnule preşedinte, există temeri justificate că am putea deveni o ţintă pentru atacuri teroriste datorită participării noastre acţiunea forţelor coaliţiei?

Ion Iliescu: Sper să nu şi, din toate ecourile pe care le avem de la reprezentanţii noştri, militarii noştri, există o relaţie cu populaţia unde se află militarii noştri relativ normală, adică oamenii nu privesc cu ostilitate trupele române şi reprezentanţii lor. În problemele pe care le au cu autorităţile locale, cu cetăţenii, este o atitudine mai amicală faţă de noi. Şi sperăm să se cultive o asemenea relaţie.

Horia Gruşcă: Eu mă gândeam că întrebarea domnului Andronic bate mai departe şi că nu este vorba doar de românii din Irak. Riscul unor acţiuni teroriste.

Ion Iliescu: Nu, dar era vorba de acest lucru, de prezenţa noastră în Irak. Deocamdată nu sunt semne care să prezinte un pericol din acest punct de vedere dar, sigur, totul este posibil în această evoluţie, nu întotdeauna raţională a unor...

Horia Gruşcă: Vorbim de terorism. Unii spun fenomen, alţii flagel. Nu vi se pare că lumea de astăzi este extrem de preocupată, sigur, pe bună dreptate, să trateze simptomele unei boli şi nimeni nu mai are grijă de cauze, nu îşi mai pune întrebări de ce se întâmplă aceste lucruri. Se face ceva în această direcţie? Sigur, asta este urgenţa, asta este prioritatea.

Ion Iliescu: Aşa se întâmplă întotdeauna. Efectele sunt cele care impresionează şi care generează reacţii. Investigarea şi perceperea cauzelor este o chestiune mai profundă şi nu totdeauna este în primă atenţie. În toată istoria s-a văzut acest lucru. Din păcate, acest început de secol apare cu acest fenomen care a căpătat o extensiune la scară planetară în condiţiile globalizării, pentru că acum, cu cinci decenii în urmă, foarte fenomene erau oarecum izolate. Acum nimic nu mai rămâne fără efecte la scară globală. De aceea toate procesele, şi pozitive şi negative, au o dinamică şi o extensiune mult mai rapidă. Şi terorismul a apărut ca un fenomen, ca un flagel internaţional care afectează situaţia tuturor ţărilor; de aceea este o solidaritate importantă. Dar una din cauze, sigur nu este o cauză, pentru că au fost discuţii pe această temă, dacă sărăcia este sau alimentează terorismul şi s-a constatat că fenomenele de terorism nu sunt în primul rând în ţările cele mai sărace din lume. Grupările acestea, de regulă chiar Al Qaeda, şi Osama Bin Laden provin dintr-o familie de milionari din Arabia Saudită.

Horia Gruşcă: Vorbim de iniţiatori nu de sinucigaşii care nu au cu ce se îmbrăca, cum se întâmpla cu talibanii din Afganistan care nu erau bogaţi.

Ion Iliescu: Tocmai. Sigur, dar în cadrul fenomenului acesta al terorismului, deci se constată prezenţa lui nu atât şi nu numai în ţările sărace sau nu atât acolo, cât mai ales se extinde în alte zone. Dar eu cred că, totuşi, sărăcia la nivel planetar, discrepanţele uriaşe între săracii şi bogaţii lumii este un stimul şi un factor încurajator. Deci abordarea problemelor esenţiale ale lumii contemporane, sărăcia ca fenomen endemic şi discrepanţele care se adâncesc chiar pe măsură ce lumea devine mai bogată. În 50 de ani omenirea a devenit de şapte ori mai bogată. Produsul mondial global s-a amplificat de şapte ori. Sărăcia nu s-a diminuat, iar discrepanţele cresc. Noile tehnologii informaţionale constituie o şansă pentru lumea rămasă în urmă, pentru ţările sărace, să aibă direct acces la sursele cunoaşterii, care este şi vectorul esenţial al progresului contemporan. Dar în loc să atenueze acest nou instrument tehnologic, discrepanţele, din contră... a apărut "digital devide", adică această discrepenţă bazată tocmai pe şansele mai mici ale celor săraci de a putea folosi aceste achiziţii ale tehnologiei. De aceea şi aceste probleme au devenit problemele majore în toate dezbaterile internaţionale pe problematica globală şi eu cred că abordarea acestor probleme ar reteza una din sursele de alimentare a acestor fenomene de fanatism care domină lumea. Dar sigur, fanatismul are şi alte rădăcini, are şi alte resurse. Deosebirile acestea între civilizaţii şi nevoia de a lua în considerare deosebirile, că nu se poate extinde extrapola o anumită experienţă, anumite valori într-o lume care are cu totul alte valori, alte percepţii, altă psihologie socială.

Octavian Andronic: De aici şi o explicaţie a eşecului.

Ion Iliescu: Păi da, asta este cauza eşecului în Irak, pentru că s-a încercat de o manieră, eu zic cam fixistă, rigidă...

Octavian Andronic: Transferul unui model.

Ion Iliescu: ... să mergem cu drapelele desfăşurate ale ideii de libertate şi lumea o să ne primească cu braţele deschise şi o să ne aplaude. Deci lucrurile trebuiesc gândite mai profund.

Horia Gruşcă: Îmi cer scuze domnule Andronic, dar vreau să semnalez un mesaj de la un telespectator care este cumva legat de situaţiile, cauzele eventuale ale terorismului şi v-a trimis un mesaj prin e-mail, ing. Andrei Iliescu care spune, nu am să citez întregul mesaj: "Domnul preşedinte al SUA, George Bush, a susţinut recent - este vorba de ziua de ieri din câte ştiu eu - dreptul Israelului de a păstra unele din teritoriile ocupate în 1967". Domnia sa face şi o sinteză a istoricului din zonă, dar se întreabă: "Oare acest demers nu va complica situaţia din Orientul Apropiat, dând apă la moară şi mai mult acţiunilor teroriste? Care consideraţi că va fi poziţia României faţă de această problemă?"

Ion Iliescu: Sigur, este o altă sursă de tensiuni în Orientul Apropiat. Conflictul arabo-isarelian şi abordarea de pe poziţii de forţă a acestor probleme, în orice context, dar şi în contextul dat, s-a văzut că nu este soluţia potrivită. Deci tot calea dialogului şi înţelegerii trebuie căutată. Din păcate, a fost compromisă această cale. A fost un moment de vârf Rabin-Peres cu Yasser Arafat, care au ajuns, în fine, două părţi care păreau ireconciliabile, să poată dialoga, să poată discuta, să poată proiecta o perspectivă. Şi a apărut o situaţie nouă, s-a creat Autoritatea Palestiniană. Trebuia mers mai departe. Din păcate, procesul a făcut un pas înapoi. Sigur, sunt complexe aceste probleme, este greu să le poţi judeca din afară şi trebuiesc, sigur, luate în considerare şi SUA prin poziţiile pe care le adoptă sunt, la rândul lor în faţa unei dificultăţi de a percepe realitatea în toată complexitatea ei şi de a adopta poziţia cea mai echilibrată, comunitatea internaţională, în general. Dar mie mi se pare că şi aci, ca şi oriunde, în orice altă situaţie calea înţeleaptă este calea soluţiilor care să convină ambelor părţi, calea dialogului, calea concesiilor reciproce.

Octavian Andronic: Domnule preşedinte, să revenim din Irak în România şi de la flagelul terorismului la flagelul corupţiei. Din câte îmi amintesc eu, este pentru prima data când pe ordinea de zi a CSAT a figurat problema corupţiei. Este un simptom sau un semnal?

Ion Iliescu: A trecut un an şi ceva de când a luat fiinţă această instituţie şi am acceptat această propunere...

Octavian Andronic: Vă referiţi la PNA.

Ion Iliescu: La PNA. Şi am acceptat această propunere, ţinând seama că este o problemă foarte importantă pentru noi prezentarea unei informări din partea procurorului general al PNA în legătură cu experienţa de până acum a acestei instituţii şi rezultatele care s-au înregistrat. Deci am introdus pe ordinea de zi o informare din partea procurorului general al PNA care a fost ca atare receptată de CSAT şi am vrut să dăm şi un semnal din acest punct de vedere cu aprecierea pe care am făcut-o că această instituţie totuşi reprezintă ceva. Şi legea care a generat acest lucru, şi pachetul de legi anticorupţie, şi modul în care această instituţie chemată să se ocupe în mod exclusiv de această problemă acţionează şi că există şi rezultate notabile din acest punct de vedere şi în ce priveşte marea corupţie, şi chiar am cerut să se prezinte chiar o informare mai completă pentru opinia publică privind diverse cauze care au fost abordate de PNA şi importanţa lor prin valoarea prejudiciilor ca să ştim ce înseamnă marea corupţie. Mare corupţie, este vorba de fenomene care afectează economia prin valori foarte mari, pe de o parte, sau prin poziţia protagoniştilor unor asemenea cauze şi deci, şi dintr-un punct de vedere, şi din altul, PNA a abordat aceste probleme. În acelaşi timp s-a dezbătut importanţa corupţiei mici care este mai puţin spectaculoasă, dar este la tot pasul şi care afectează mai ales aproape pe fiecare cetăţean al ţării. Şi în aceeaşi măsură în care PNA să îşi consolideze, şi am şi aprobat câteva măsuri, guvernul de asemenea a luat câteva măsuri pentru completarea efectivelor PNA, consolidarea structurilor ale şi intensificarea acestor măsuri şi o mai bună conlucrare cu toţi factorii care... Pentru că PNA ia şi judecă ceea ce i se oferă. Deci şi poliţie, şi serviciile de informaţii, şi organele de control guvernamentale, pentru ca să se închege o acţiune conjugată mai eficace, mai viguroasă. În acelaşi timp, şi Procuratura în general, şi toate celelalte instituţii, atacarea fenomenelor de corupţie în toate înfăţişările ei. Printre altele, zilele acestea sau, mă rog, în ultima vreme, am fost confruntat cu câteva chestiuni. Sunt oameni care se prezintă, adică apropo de traficul de influenţă. Şi văd că sunt destul de frecvente năravurile unora. Merg şi se prezintă: "Sunt rudă cu Iliescu. Mă cunosc cu el şi, vorba aia, luă cafeaua împreună". Ca să impresioneze şi să capete rezolvări pe care nu le capătă altfel. Sau apelează că "de la Cotroceni" are nu ştiu ce. Unii s-au prezentat falşi consilieri la Cotroceni, cu documente falsificate. Dar nu numai de Iliescu şi de Cotroceni este vorba, dar de foarte multe alte instituţii şi autorităţi şi de aceea aş face un apel direct de astă dată: în asemenea situaţii, nimeni să nu se lase impresionat de asemenea şarlatani, pentru că este una din pârghiile unor asemenea fenomene care deranjează pe toată lumea. Există o singură regulă, legea este una pentru toţi, nimeni nu trebuie să profite de poziţia pe care o are în stat, în adminstraţie nici el personal, nici rudele şi prietenii acestuia, nici grupurile de interese şi cei care se folosesc de aşa ceva să fie imediat dezvăluiţi organelor sau...

Octavian Andronic: Aveţi cunoştinţă de cazuri concrete de acest gen?

Ion Iliescu: Da, şi am luat măsuri din acest punct de vedere.

Octavian Andronic: Domnule preşedinte, aş vrea să fac o mică paranteză. Sigur că da, a fost o notă bună pentru PNA şi cred că ei vor putea să lucreze puţin mai bine şi mai decontractat, având în vedere încrederea de care se bucură. Însă opinia publică resimte, se simte frustrată de faptul că în "recolta" PNA nu apar "peştii mari" ai domnului Verheugen. Acuma, bineînţeles, este greu de câte ori dai cu undiţa să scoţi un peşte mare. Un peşte mare se prinde...

Horia Gruşcă: De ce ai domnului Verheugen? Ai noştri.

Octavian Andronic: Ai noştri, este adevărat. Domnule preşedinte, credeţi însă că principalul obiectiv este să băgăm la puşcărie cât mai mulţi oameni, sau să descurajăm mai degrabă acest fenomen? Există o grămadă de referiri la marea corupţie, dar referiri foarte vagi. Nimeni nu pune degetul pe marea corupţie, deşi toată lumea pare să ştie cine sunt aceşti mari corupţi. Nu cumva este vorba de un fenomen de voinţă politică de a-i retrage din linia deciziilor pe cei suspectaţi de a nu fi foarte o­neşti? Poate că ar fi o măsură mai eficientă decât să tot aşteptăm prinderea lor cu cârligele şi cu harpoanele PNA?



<< pagina anterioară Pagina: 2/4 pagina următoare >>

.: Înapoi la subiect TVR - "Starea Națiunii"