Ziarul personal Octavian Andronic
09 Iul 2020 - 16:57
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Arhiva foto 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

Știu cum se face o deturnare de fonduri și n-are cum să fie asta!

-- Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 

Ion Iliescu la 'Starea Națiunii' (18 decembrie 2003)
.: Data 19-Sep-2007 :: Accesări: 1655 :: Tipărețte pagina curentă :: Tipărește tot:.

H. GRUŞCÃ: Bună seara, doamnelor şi domnilor!
Bun găsit la ultima ediţie a emisiunii 'Starea Naţiunii' din anul 2003.
Am din nou privilegiul să îl salut în Studioul 2 al Televiziunii Române pe preşedintele României, domnul Ion Iliescu.
Bună seara, fiţi bine venit domnule preşedinte!

I. ILIESCU: Bună seara!

H. GRUŞCÃ:   Domnul Octavian Andronic, directorul Agenţiei de Presă AMOS News este şi astăzi alături de mine în dialogul cu şeful statului, bun venit şi dumneavoastră!

O. ANDRONIC:   Bună seara!

H. GRUŞCÃ: Domnule preşedinte, suntem în decembrie, luna cu cele mai multe şi mai semnificative repere, aş spune, pentru naţiunea română.
Începe cu Ziua Naţională, şi continuă în ultima sa parte cu aniversarea Revoluţiei române.
O aniversare care, nu ştiu cum se face, dar şi la atâţia ani, 14 de la Revoluţie, încinge spiritele şi oarecum simt că solidaritatea de acum 14 ani pare un vis îndepărtat.
Nici dumneavostră nu sunteţi ocolit de supărări, astăzi în Parlament i-aţi împărţit pe cei care contestă sau se îndoiesc de corectitudinea folosirii termenului de Revoluţie pentru ceea ce s-a întâmplat atunci, în rău voitori, cu interese meschine politicianiste, pe deoparte, şi pe de alta, ignoranţi din punct de vedere politic.
Îmi permit, dacă îmi daţi voie, să mai adaug o categorie celor identificate de dumneavostră. Este vorba de scepticii, care fără rea credinţă, consideră că prea multe din întrebările legate de evenimentele de atunci, nu şi-au găsit răspunsul. Şi o asemenea întrebare, de bun simţ, aş spune, care ar putea fi rostită de cel puţin 1104 ori - e numărul persoanelor ucise dintr-o statistică, este: cine a tras?
Sigur, au fost găsiţi vinovaţii pentru o parte din victime, în general a fost vorba de militari, că de terorişti - nici urmă.
Acum, nu credeţi că apariţia fabulaţiilor pe seama Revoluţiei, cum le-aţi numit dumneavoastră, este oarecum favorizată şi de sărăcia de informaţii legate de ceea ce s-a întâmplat atunci ?

I. ILIESCU: Nu numai de sărăcia de informaţii, ci în primul rând, de sărăcie, care provoacă o stare de dezamăgire, că la 14 ani după Revoluţie, speranţa oamenilor în mai bine nu este confirmată pentru cei mai mulţi.
Altminteri, sigur, jocuri politice sunt întotdeauna.
N-a existat revoluţie în lume care să nu fie contestată de diferite forţe, în toate ţările lumii.
Şi Revoluţia Franceză, astăzi este încă pusă sub discuţie, deci nu asta este problema în esenţă.
De asemenea căutarea detaliilor şi punerea în discuţie a fondului problemei - asta este chestiunea care trebuie să ne preocupe.
Alminteri, sigur, preocuparea pentru a descifra şi detalii, este un lucru bun, şi treaba de studiu a istoricilor, a oamenilor care pot să ajute...

H. GRUŞCÃ: Iertaţi-mă, dar se pare că nu a existat o acţiune, nu ştiu cum, perseverentă, constantă a autorităţilor, oricare au fost ele de-a lungul celor 14 ani, pentru a limpezi lucrurile. Despre asta e vorba.

I. ILIESCU: E adevărat, dar nu asta este problema esenţială.
Aici vorbim despre o chestiune de fond.
Una e să ceri să se clarifice un caz sau altul şi alta este să conteşti un proces sau să pui în discuţie: a fost revoluţie sau a fost lovitură de stat sau a fost complot?
Sunt două categorii de fenomene total diferite.
Revoluţia înseamnă un proces, un proces istoric, care schimbă din temelii fizionomia unei societăţi şi în primul rând structurile ei politice.
Revoluţia română a fost un asemenea proces radical, dar nu numai, ea s-a integrat într-un proces care cuprinde o sferă amplă.
Se vorbeşte de 'anul revoluţionar 1989', care a marcat pe deoparte falimentul unui sistem, de tip sovietic, care s-a compromis şi din punct de vedere politic şi din punct de vedere economic, şi a falimentat.
Acest proces a avut loc în moduri diferite.
De regulă, în mai toate celelalte ţări a fost un proces relativ paşnic.
La noi a fost caracterul cel mai violent al procesului de dărâmare al vechii societăţi şi de trecere spre o societate democratică, spre stat de drept şi aşa mai departe.
Deci ăsta este procesul în esenţă, care vorbeşte, care este caracterizat ca revoluţie, care schimbă din temelii structurile unei societăţi.

H. GRUŞCÃ: Iertaţi-mă, dar nu fac parte dintre cei care pun la îndoială Revoluţia, încercam doar să va spun, că mi se pare perfect îndreptăţit, pentru părinţii, copiii celor care au murit atunci, să ştie, să afle, dacă se poate, cine le-a ucis apropiaţii.

I. ILIESCU: Asta nu pun în discuţie. Poate să fie, cum să spun, şi lipsa de răspunsuri, lipsa de răspuns este şi ea un dat obiectiv...

H. GRUŞCÃ: Dar măreşte suspiciunile...

I. ILIESCU: Dar am trăit... Ce înseamnă suspiciuni ? N-am trăit cu toţi zilele acelea ? Eu eram, deci în după amiaza zilei de 22 decembrie, împreună cu alţii, în sediul Comitetului Central, la etajul 2 sau 3, se întunecase, era 6, 6 şi 30... a început să se tragă.

H. GRUŞCÃ: Cine?

I. ILIESCU: Pe mine nu m-ar interesa să ştiu cine a tras.
Sentimentul a fost că primul foc s-a tras spre biroul în care noi ne adunasem, ca să începem să redactăm comunicatul către ţară, care pe urmă s-a finalizat în sediul televiziunii.
Cum s-a născut treaba aceea ?
E o întrebare care până acum a rămas fără răspuns şi s-ar putea să rămână şi pe mai departe.
A fost o chestie intenţionat făcută ?
Deci, sunt supoziţii care spun că s-a tras intenţionat spre biroul nostru ca să ne împiedice să ne structurăm. Poate să fie o simplă întâmplare.
Au dat năvală în sediul Comitetului Central mii de oameni; era o înghesuieală...se călcau oamenii pe picioare... care au pus mâna pe arme, oameni care nu manevrau arme de regulă.
Tot personalul de pază al Securităţii a predat armele şi au intrat în posesia lor o grămadă de oameni.
Putea să fie o simplă întâmplare: careva a apăsat pe un trăgaci şi s-a creat o recţie în lanţ. În discuţia pe care am avut-o cu comisia senatorială şi domnul Gavrielescu spunea că şi el a intrat în poseia unei arme şi a tras şi el în ... , deci iată au fost asemenea situaţii ... şi în întunericul nopţii respective au fost şi morţi absolut întâmplătoare.
S-au împuşcat între ei militari, bănuindu-se reciproc că ar face parte din grupurile, cum le spune, de teroriştii care...

H. GRUŞCÃ: A fost şi un alt gen de situaţii.
Îmi povestea un ofiţer în '90 în drum spre nordul ţării, că a coborât la Buzău şi îmi spunea, sigur, nu ne cunoşteam, eram vecini de compartiment, că au fost mulţi militari în termen care speriaţi de mulţime, nu au ştiut ce să facă şi au apăsat pe trăgaci.
Dar nu sunt singurele situaţii în care au murit oameni.

I. ILIESCU: Sigur. Deci sunt situaţii multiple, fiecare parte sigur, se pot face eforturi în continuare pentru a găsi răspunsuri, unde e posibil.
Unde nu vor rămâne asemenea supoziţii, cum a fost noaptea aceea şi acolo, dar şi aici în sediul Televiziunii, că de la sediul Comitetului Central am plecat spre sediul MApN-ului. Acolo, la fel, din blocurile vecine se trăgea spre clădirea Ministerului Apărării Naţionale, în Drumul Taberei. Apoi spre Televiziune - noaptea de 21 spre 22 a fost un vacarm.
Din clădirile din jur s-a tras, mai ales spre etajul 11 - unde eram noi adunaţi şi redactam documentele - şi spre pasarela care făcea legătura între turnul televiziunii spre Studioul 4, şi aveam, vorba aceea, mişcare continuă.
S-a tras în timp ce eu traversam la un moment dat culoarul respectiv în curtea televiziunii, traversând curtea venind de la armată spre televiziune.
Nişte umbre..., şi erau doi tineri cu mine, militari care şi-au făcut şi ei supoziţii - ce-i cu indivizii respectivi? - unul era cu pistolul în mână.
S-a tras în clădirea aceasta înaltă, a fost spartă conducta de apă - s-a inundat...
De unde?
Cine a tras?
Cum a tras?
Deci, sunt întrebări multiple la care nu se poate răspunde...



Pagina: 1/6 pagina următoare >>

.: Înapoi la subiect TVR - "Starea Națiunii"