Ion Iliescu: Bună seara.

Horia Gruşcă: Cu plăcere îi spun bună seara şi colegului Octavian Andronic, directorul agenţiei de presă Amos News.

Octavian Andronic: Bună seara

Horia Gruşcă: Domnule preşedinte, înainte de a începe discuţia noastră, o întrebare.
Credeţi în sondaje?

Ion Iliescu: Relativ...

Horia Gruşcă: Păreţi surprins, dar vă mărturisesc că astăzi, căutând ce mai spune lumea despre România, am găsit o ştire care mi se pare interesantă, ar fi amuzantă dacă nu ar fi vorba despre nefericire.
Este vorba despre un studiu publicat de revista britanică 'New Scientist' şi preluat pe BBC - On line, potrivit căruia România este ţara cu cel mai mic număr de oameni fericiţi din lume.

Ion Iliescu: Depinde ce inţelege fiecare prin fericire, cum o defineşti...

Horia Gruşcă: Am fost atât de suprins... Surprinzător este că pe primul loc, ţara cu cel mai mare procent de oameni fericiţi, este Nigeria, de unde se pare că banii nu înseamnă neapărat fericire. Dar ca să vă liniştesc, rezultatele, studiul a fost realizat în perioada 1999-2001. Poate că între timp s-au mai schimbat...

Ion Iliescu: Depinde ce înţelege fiecare prin fericire, cum o defineşti şi cum faci sondajul.

Horia Gruşcă: Vorbind despre starea naţiunii, sau revenind la starea naţiunii, nu cred că există subiect mai important pentru începutul discuţiei noastre decât revizuirea Constituţiei.
Este vorba despre o lege capitală, în favoarea căreia s-au pronunţat majoritatea partidelor parlamentare şi care urmează să fie confirmată de cetăţeni prin referendum.
Care cetăţeni, sau unii dintre ei, au aceeaşi problemă cu Ioan Pantazi din Bucureşti, care spune: 'Cred că majoritatea populaţiei nu cunoaşte prevederile Constituţiei în vigoare, cu atât mai puţin modificările propuse'.
Ajungem şi noi să ne întrebăm, în stilul cetăţeanului turmentat:
Pentru ce votăm?
Adevărul este, domnule preşedinte, că luat la întrebări, românul răspunde că nu se mai face armată în România, şi poate mai ştie ceva despre mandatul prezidenţial de cinci ani.
Acum dumneavoastră cum îl convingeţi pe ...

Ion Iliescu: ... şi că preşedintele nu mai poate demite premierul. Nu puteam nici până acum, este numai o precizare în plus, a unor prevederi...

Horia Gruşcă: Cum îl convingeţi pe românul de rând să spună DA, pe 19 octombrie?

Ion Iliescu: Întrebarea are sens, eu sunt de acord cu ce aţi spus.
Este momentul politic cel mai important pentru ţară şi este bine să ajutăm cetăţenii să înţeleagă acest lucru.
Conform prevederilor Constituţiei în vigoare, modificarea Constituţiei se face prin două proceduri. Întâi trebuie ca Parlamentul să se pronunţe asupra modificărilor, cu două treimi din voturi, ceea ce s-a făcut. Deci timp de un an de zile s-a lucrat la aceste modificări, am să mă referă după aceea la ele. Urmează etapa a doua, adică referendumul naţional.
Constituţia a fost adoptată, în 1991, tot printr-un referendum naţional.
Este o procedură constituţională.
Deci, în ultimă instanţă, s-a adoptat o lege de către Parlament, care conţine modificările ce vor fi aduse şi urmează ca acestea să fie consfinţite printr-un referendum. Important este ca oamenii să înţeleagă că este nevoie să se prezinte la vot.
Că aceste modificări ale Constituţiei sunt în interesul cetăţeanului, sunt în interesul ţării.

Horia Gruşcă: Iertaţi-mă, să se prezinte şi să pună ştampila pe DA. Pentru că mai există o alternativă...

Ion Iliescu: Da, să pună ştampila unde trebuie. Eu cred că în acest sens s-au elaborat câteva materiale în ajutorul cetăţenilor şi există o broşură care se regăseşte, în format electronic şi pe site-ul preşedinţiei, unde există o prezentare foarte explicită. Sunt publicate textele care modifică ....

Horia Gruşcă: Dar ştiţi ce scrie pe copertă? 50.000 de lei. Eu am primit-o cadou.

Ion Iliescu: Deci este bine să ajungă la îndemâna oamenilor, ar trebui să fie la toate primăriile, la punctele importante unde cetăţenii să se poate informa asupra conţinutului acestor modificări.
În ce priveşte modificările propriu zise, ele au format obiectul unor analize parlamentare, timp de un an de zile, la care au participat reprezentanţii tuturor partidelor şi care a luat în discuţie modificări din două puncte de vedere.
În primul rând s-a acumulat o experienţă de 12 ani de zile.
Maniera în care s-a elaborat Constituţia României la vremea respectivă, în perioada '90-'91 de către Adunarea Constituantă a fost apreciată în toate cercurile de specialişti ca fiind modalitatea cea mai deschisă, democratică şi inclusiv transparentă.
Dezbaterea asupra elaborării Constituţiei a fost permanent publică.
Au trecut totuşi 12 ani.
Iar atunci, Constituţia a presupus şi anumite compromisuri.
Mai era şi stadiul în care se afla atunci societatea.
De exemplu, în raporturile dintre cele două camere parlamentare nu s-a putut introduce nici un fel de diferenţiere, tocmai din cauza avalanşei enorme de proiecte de legi, care trebuiau să fie elaborate, ceea ce însemnau şi şanse foarte mari pentru erori.
Şi s-a considerat că este util chiar, să existe această discutare dublă, să se corecteze între ele cele două Camere şi erorile să fie limitate.
Am ajuns după 12 ani la o anumită experienţă şi, în urma dezbaterilor, a simplificării acestor proceduri...

Horia Gruşcă: Ceea ce nu înseamnă că această variantă nu este tot o formulă de compromis politic.

Ion Iliescu: Bineînţeles, pentru că au fost diferite partide, cu diferite opţiuni, cu diferite păreri, sau propuneri, care au întrunit două treimi din voturile Parlamentului.
Orice act politic, în democraţie, conţine asemenea concesii.
Unele pot fi acceptate, altele nu.
Aceasta este regula democraţiei.
Dar cred că ceea ce s-a obţinut... Sunt două categorii de modificări.
Unele care vizează experienţa celor 12 ani, concretizată în prevederi noi, completări, îmbunătăţiri, a unor drepturi fundamentale ale cetăţeanului.
Mă refer la garantarea proprietăţii, problemele ce ţin de libertăţile cetăţeanului, acea precizare că numai pe bază de hotărâre judecătorească se poate executa o pedeapsă, cu o motivaţie juridică foarte clară, posibilitatea folosirii limbii materne în justiţie, ceea ce nu înseamnă deloc afectarea statutului de limbă oficială.
Am auzit multe păreri care criticau acest drept. Dar nu trebuie confundate lucrurile. Este vorba despre alinierea la practicile europene.
Definirea statului ca stat naţional şi definirea limbii române ca limbă naţională există în Constituţie.
Şi în ceea ce priveşte armata, am ajuns la o anumită concluzie.
S-a scos din Constituţie obligativitatea stagiului militar. Era o tradiţie. Băiatul nu se putea însura dacă nu făcea armata.
Ori acum mergem spre restrângerea efectivelor militare, ne aliniem la...

Horia Gruşcă: Sunt necesare nişte precizări pentru că nu întâmplător v-am spus că cei mai mulţi români îşi închipuie că au votat, duminică, 19 octombrie, după care băieţii nu se mai duc în armată.

Ion Iliescu: Nu, apare voluntariatul.
Armata va fi formată din profesionişti, cu angajaţi permanenţi.

Horia Gruşcă: Şi este nevoie de o altă lege.

Ion Iliescu: Deci va fi o lege organică, care va stabili regulile acestui nou mecanism.
Este cursul pe care trebuie să îl urmăm şi Constituţia trebuie să prevadă aceste reglementări...

Octavian Andronic: ... este şi o consecinţă a aderării la NATO...

Ion Iliescu: ... care ne aliniază la regulile acestui organism în care intrăm.
Iată o suită de asemenea probleme, care vizează anumite drepturi, anumite posibilităţi care se oferă. Deci, este în interesul fiecărui cetăţean să şi cunoască aceste prevederi, să ştie că această nouă Constituţie îl apără.
Şi ne aliniem, prin aceste prevederi privind drepturile şi libertăţile fundamentale, la regulile care funcţionează în Europa în care ne integrăm. În al doilea rând, relaţia Parlament - Guvern, preşedintele şi relaţiile sale cu aceste instituţii, apoi modificări importante primeşte Curtea Supremă de Justiţie, care devine Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu precizarea noilor reglementări şi atribuţiuni, Curtea Constituţională cu o serie de precizări în plus, Avocatul Poporului, deci toate acestea vizează tot ceea ce s-a adunat ca experianţă după cei 12 ani de zile de practicare a prevederilor Constituţiei în funcţie.
Şi, pe de altă parte, a trebuit să analizăm şi să aliniem prevederile Constituţiei noastre, s-o facem compatibilă cu cele două structuri în care ne integrăm: NATO şi Uniunea Europeană.
Deci, din acest punct de vedere se poate spune că este o Constituţie care prefaţează integrarea noastră în instituţiile europene, de aceea, spuneam, este Constituţia Europeană a României.