O. Andronic: Guvernul tolerează la Roman şi la Braşov manageri
nepricepuţi care împreună cu liderii sindicali ies în stradă şi ameninţă de
fiecare dată, mai cerând câte ceva.
Ăştia stau de 13 ani acolo, pe posturile astea, şi n-au găsit nici o soluţie.
I. Iliescu: Guvernul nu poate să intervină în asemenea situaţii decât
atunci când declară în faliment o societate şi atunci pune un administrator cu
mandat de guvernare. Dar în cazul dat există alte mecanisme.
O. Andronic: Buba asta este! Societăţile au devenit o masă de manevră
pentru interese diverse...
I. Iliescu: Eu aş face altfel.
Înţelegând durerea şi guvernul caută, dar nu poate să dea o soluţie parţială
pentru un oraş, înţelegând tot ce înseamnă unităţi trebuie să apeleze la acelaşi
mecanism şi guvernul este obligat să spună de unde socate aceşti bani.
Apoi, e şi problema inflaţiei.
Noi căutăm să ajugem la normalitate cu reducerea inflaţiei, asemenea solicitări
nu ar face decât să relanseze procesul inflaţionist.
Deci, din toate punctele de vedere trebuie să fie o înţelegere reciprocă a
tuturor factorilor şi a guvernanţilor şi teritoriali şi local, şi agenţii
economici să facem cu toţii în aşa fel încât să devenim atractivi şi la scară
naţională şi pe fiecare localitate.
O. Andronic: V-aş da un exemplu că se poate face ceva.
Este vorba de blamatul, la un moment dat, domn Tender.
Aţi fost chiar acuzat că ar fi fost în avionul dvs.
Domnul Tender - las la o parte povestea aceea cu partenerul care era consilierul
lui Robertson - a pus pe picioare un conglomerat industrial care repune în
funcţiune Vulcanul, s-ar putea să repună în funcţiune IMGB-ul, şi crează o
structură foarte puternică care poate să lucreze şi care poate să rezolve
singură problemele economiei, nemiîntinzând mâna la stat.
I. Iliescu: Sunt multe exemple, de oameni cu iniţiativă care reuşesc.
De asemenea sunt multe exemple pozitive pe parteneriate reuşite.
Străini care au participat la privatizări reuşite.
Cum e fabrica de rulmenţi de la Ploieşti, cum e STIROL Ploieşti care, de altfel,
se interesa şi de Fabrica de camioane de la Braşov. Aceeaşi companie.
Mă tem însă că prin aceste mişcări vor deveni mult mai prudenţi.
Au venit întreprinzători italieni la Tractorul Braşov.
Cu asemenea mişcări ...
H. Gruşcă: Vorbim de potenţiali investitori.
Cu câteva ore în urmă a sosit la Bucureşti primul ministru al Federaţiei Ruse,
Mihail Kasianov.
Trebuie remarcat că este prima vizită oficială a unui premier al Federaţiei Ruse
în România.
Se vorbeşte insistent de relansarea relaţiilor bilaterale; înainte de a vorbi de
segmentul politic care este extrem de important, eu vă propun să vorbim de
latura economică a relaţiilor cu Rusia acolo unde avem un deficit comercial de
peste 1 miliard de dolari.
Ce aşteptăm de la această vizită?
I. Iliescu: Este una din temele care au format obiectul discuţiei şi
când a fost premierul nostru la Moscova.
M-a şi informat premierul că a fost o discuţie pozitivă.
H. Gruşcă: Mâine veţi avea şi dvs. o întâlnire...
I. Iliescu: Mâine dl Kasianov va veni şi la Cotroceni.
Din ceea ce am fost informat că semnalul este pozitiv.
Şi asta este important.
Această voinţă reciprocă de a depăşi o perioadă când relaţiile noastre au fost
cumva afectate şi s-a găsit calea de relansare, mai ales a relaţiilor economice.
Mesajul de bază este dorinţa părţii ruse de a susţine din toate punctele de
vedere şi din partea companiilor ruseşti pentru o acţiune comună.
Una din temele dezbătute a fost ca aceste companii ruseşti care vin şi care au
participat şi la privatizări - mâine, dl Kasianov va vizita o unitate din
Târgovişte, deci ideea este ca aceste unităţi să mijlocească exportul din
România spre piaţa rusă.
Noi importăm mai ales gaze în timp ce exporturile noastre - am avut şi de mobilă,
încălţăminte, textile, diverse alte produse industriale - deci, există o
tradiţie din acest punct de vedere.
Din ecourile transmise există chiar o percepţie bună a experienţei de colaborare.
Deci, tema care a dominat discuţia a fost tocmai cea a relaţiilor economice şi
cum anume să relansăm exporturile româneşti.
Altminteri, luând pe ansamblu, import-export Rusia e cam pe locul cinci.
Dar la exporturile noastre piaţa rusă e cam pe locul 34.
Am înţeles că şi din partea rusă există interes pentru a găsi...
O. Andronic: Ce perspectivă deschide această vizită semnării
Tratatului bilateral?
I. Iliescu: Mâine vom vedea. Nu vreau să fac nici un fel de prognoză,
dar înţeleg că este un mesaj pozitiv cu care vine premierul rus.
H. Gruşcă: Domnule preşedinte, săptămâna trecută Guvernul şi-a asumat
răspunderea pentru noi reglementări anticorupţie. Ar fi fost de aşteptat ca
sporirea acestor exigenţe în lupta cu un fenomen aflat pe lista neagră a tuturor
partidelor să întrunească consensul politicienilor români.
Că nu este aşa o dovedeşte moţiunea de cenzură depusă de opoziţie astăzi la
Parlament.
Sigur, criticile merg de la aspecte de fond ale legii până la acuzaţii explicite
de corupţie aduse unor membri ai cabinetului, dar principalul reproş adus
partidului de guvernământ este că a evitat dezbaterea parlamentară, cu atât mai
necesară spun criticii cu cât, este vorba de nişte legi extrem de importante.
De la echidistanţa politică la care vă aflaţi cum vedeţi lucrurile?
I. Iliescu: Sigur că ar fi fost de preferat ca fiecare componentă a
acestei legi, exprimată într-o lege distinctă, să fi fost dezbătută în Parlament.
Din păcate, au trecut vreo 7-8 ani de la unele proiecte de legi cu aceste teme
care zac în Parlament.
Încă înainte de 1996 unele din ele, pe perioada 1996-2000 altele.
Deci, s-a dovedit această procedură ineficace.
Pe de o parte, avem şi nişte obligaţii.
Spre exemplu pe parcursul derulării acestui proiect de lege căci este un proiect
de lege care însumate acestei teme privind corupţia.
Eu aş fi sugerat ca două teme de acolo, grupurile de interese şi unele
amendamente la legea privind societăţile comerciale să fi format obiectul unor
legi separate.
Dar, am fost informat de Guvern că sunt teme cu termene foarte precise în
procesul de negociere a aderării noastre la UE.
Întârzierea actului normativ ar fi fost o notă proastă şi un argument slab în
negocierile noastre.
De aceea, mi s-a părut preferabil să fie imperfecte... nimeni nu este perfect pe
lumea asta, deci nici un proiect de lege.
I. Iliescu: Sunt capitole distincte care pot forma obiectul unor legi
separate; e de preferat un act normativ, chiar imperfectibil, dar care să spargă
odată această inerţie în lupta cu un fenomen care ne afectează grav.
Iar instrumentul legislativ este important; sigur că el nu rezolvă problema.
Asta nu înseamnă că cu adoptarea acestei legi am rezolvat problema corupţiei în
România.
Asta abia urmează.
Ceea ce am văzut că a apărut în această moţiune sunt chestiuni care pot fi
abordate cu mijloacele legale obişnuite, ale Justiţiei.
E de preferat să avem această lege, faptul că guvernul şi-a asumat răspunderea
şi-a asumat şi un risc.
Dar e de preferat aşa, decât să mai stagneze această dezbatere prin procedurile
obişnuite care s-au dovedit foarte lente.
O. Andronic: Vedeţi vreo semnificaţie prin faptul că pentru prima dată
din 2000 încoace cele două aripi ale Opoziţiei sunt la un loc, în formularea
acestei moţiuni?
I.Iliescu: Iată că se găsesc platforme comune chiar şi între grupări care
păreau ireconciliabile.
O. Andronic: Este un avantaj sau un dezavantaj pentru partidul de
guvernământ?
I. Iliescu: Sigur. Uneori, iată, opoziţia îşi dă mâna, indiferent de
opţiunile afişate.
H. Gruşcă: Pentru că am ajuns la politică, cu toate riscurile, eu vă fac
un compliment.
După un efort care a durat câteva săptămâni aţi dovedit calităţile dvs. de
mediator.
Mă refer la deblocarea crizei de la administraţia primăriei.
Dincolo de acest succes, un telespectator sugera să le tăiaţi salariile, atât
primarilor de sector, cât şi primarului general pentru situaţia în care se află
Bucureştiul.
Acum, din dialogul pe care l-aţi avut cu părţile implicate, care a fost senzaţia
dvs., cât a fost o problemă tehnică, cât a fost pasiune politică, cât probleme
reale?