Meandrele concretului
|
''Presimt că voi afla în curând că domnul Tăriceanu a eliminat vizele Schengen pentru români, că a obținut aderarea României la NATO și că a finalizat glorios negocierile cu UE. Sper să nu aflu și că are o vilă la Cornu''
-- Adrian Năstase
|
|
Un judecator pe rol
Invitat: Constanţa TĂIATU
( 30 octombrie 1997)
O. Andronic: Bună-ziua. Ne reîntâlnim la o nouă ediţie, a şaptea, a emisiunii "Punctul
pe I". O emisiune care îşi propune să clarifice aspecte controversate ale
actualităţii. O emisiune care doreşte să vă dea posibilitatea dvs.,
telespectatorilor, să înţelegeţi ceva mai mult din ceea ce se întâmplă în jurul
nostru. Ceva mai mult din ceea ce ni se întâmplă şi li se întâmplă celor care
crează voit sau nu actualitatea.
Reportaj: Nici un alt magistrat nu a reuşit să ţină capul de afiş al presei
post-revoluţionare aşa cum a facut-o, în ultimii doi ani, doamna judecător
Constanţa Tăiatu de la Judecătoria Sectorului 1. Celebritatea sa a avut ca temei
şocul exercitat de enormitatea deciziei de retrocedare a Parcului Herăstrău.
Singură împotriva tuturor, judecătoarea a fost acuzată totodată că şi-a luat
ilegal o casă făcând uz de trei buletine, deşi mai avea una, că a cuprins în
sentinţe actele depuse ulterior judecăţii, că a atribuit cuiva o casă ce
aparţinea altcuiva. Dosarele au curs odată cu procurorii recuzaţi, iar viaţa d-nei
judecător a intrat pe sensul unic al confruntării cu Procuratura, Justiţia şi
presa. Veritabil Rambo feminin, d-na Tăiatu se vede după doi ani în situaţia în
care se afla la început. Deşi în cinci dosare a fost dată soluţia neînceperii
urmăririi penale, ele s-au aliniat din nou la startul avizării extrem de
complicate, şi a finalizării practic, imposibile. Cât despre protagonişti, ambii
sunt în dezavantaj. Parchetul pentru că nu reuşeşte să demonstreze temeinic
vinovăţia judecătoarei, judecătoarea pentru că nu poate să-şi demonstreze
temeinic nevinovăţia.
O. Andronic: Stimaţi telespectatori este mai mult ca sigur vorba despre prima
apariţie publică a doamnei Constanţa Tăiatu. Aţi cunoscut-o , dacă n-aţi avut
treabă pe la tribunal, din relatările apărute în presă. Relatări aflate sub
semnul senzaţionalului generat de presupunerea că domnia sa a fost aceea care a
scos Parcul Herăstrău la mezat. Doamna Constanţa Tăiatu se află în faţa dvs.
pregătită să dea seamă din două motive: primul este legat de un sentiment de
exasperare în faţa piedicilor şi a şicanelor de tot felul pe care domnia sa
crede că le-a întâmpinat în demersul de a se explica şi de a-şi demonstra buna
credinţă. Al doilea ţine de specificul emisiunii noastre care este de a prezenta
direct persoane şi situaţii în jurul cărora s-au iscat controverse, supunându-le
aprecierii publicului. Nu plecăm de la premisa că doamna Constanţa Tăiatu este,
ca să spunem aşa, uşă de biserică, deşi multe dintre argumentele sale par
convingătoare. Ne păstrăm o rezervă care vine şi din acel clasic "nu iese fum
fără foc". Oricum a ieşit şi iese cu prisosinţă. O invit, deci pe doamna
judecător să încercăm să clarificăm împreună câte şi ce din ceea ce i se pune în
spinare este real, după care vă invit, ca de obicei, să punem împreună "punctul
pe I": cât de adecvată a fost prestaţia invitatului. Bun-venit în studio, dna
judecător. Revin cu o întrebare din prezentare: iese fum fără foc?
C. Tăiatu: Aş vrea în primul rând să mă prezint telespectatorilor care nu au
avut prilejul să mă cunoască decât prin ceea ce s-a scris în presă despre mine
total nereal. Şi nu vreau să par subiectivă de aceea am să spicuiesc câteva idei
din caracterizarea pe care conducerea Judecătoriei Sectorului 1 mi-a facut-o şi
a adresat-o Consiliului Magistraturii pentru a susţine obţinerea de către mine a
inamovibilităţii. Astfel, aceasta a spus: judecătoarea Constanţa Tăiatu şi-a
început activitatea de magistrat la 1 aprilie '90, în urma promovării unui
concurs de admitere în Magistratură la care a fost notată cu nota 9.60. A
dovedit în permanenţă o foarte bună pregătire profesională, fapt ce a făcut ca
la toate controalele efectuate de inspectorii Curţii de Apel sau ai Ministerului
de Justiţie să obţină aprecieri foarte bune, fiind chiar evidenţiată în aceste
materiale ca un foarte bun judecător pregătit profesional. Activitatea
judecătoarei Constanţa Tăiatu privind judecată poate fi caracterizată print-o
calitate desăvârşită a actului de justiţie, o operativitate foarte bună, un timp
scurt de relatare a dosarelor şi un număr foarte mic de casări raportat la
volumul dosarelor judecate. De altfel, aprecierea întregii activităţi
desfăşurate de judecătoarea Tăiatu Constanţa s-a reflectat în mod obiectiv în
calificativul "foarte bine" acordat în fiecare an. Acestea sunt câteva cuvinte
despre activitatea mea profesională, spuse de persoane foarte îndreptăţite să-şi
exprime un punct de vedere, respectiv de conducerea instanţei.
O. Andronic: Acum, spuneţi-mi ce valoare credeţi că are o astfel de
caracterizare pentru că cu toţii venim dintr-o zonă în care aceste caracterizări
aveau rolul lor.
C. Tăiatu: Această caracterizare are o valoare deosebit de mare pentru că însuşi
Ministerul Justiţiei pune valoare pe astfel de caracterizări profesionale făcute
la sfârşitul anului fiecărui magistrat, însuşi Curtea de Apel face astfel de
caracterizări activităţii profesionale unui magistrat în fiecare an şi se acordă
calificative profesionale, în baza cărora un magistrat este promovat, îndepărtat
din magistratură s-au răsplătit după cum are meritele. Deci, eu sunt un
judecător foarte bine pregătit profesional, aşa cum au recunoscut inspectorii de
la Curtea de Apel şi inspectorii din Ministerul de Justiţie şi cum a recunoscut
şi conducerea Judecătoriei Sectorului 1.
O. Andronic: Cum vă explicaţi atunci rezervele Ministerului Justiţiei faţă de
activitatea de la sectorul 1 - unde s-au produs cele mai mari schimbări?
C. Tăiatu: Se poate explica foarte simplu dacă am porni pe firul discuţiei
noastre şi anume cu începutul. Eu vreau să spun că s-au discutat două probleme
foarte mult pe seama mea, respectiv că am obţinut o vilă în cartierul Primăverii
şi că am împărţit Herăstrăul. Realitatea privitoare la obţinerea ilegală a
acestei vile este următoarea. In urma unor articole din presă referitoare la
faptul că am obţinut o vilă în cartierul Primăverii declarând la Poliţie că
mi-am pierdut buletinul de identitate şi obţinând un altul, Parchetul Curţii de
Apel s-a sesizat din oficiu şi a dispus anchetarea mea în legătură cu aceste
aspecte. Prima precizare pe care vreau să o fac este următoarea: nu este vorba
de o vilă în cartierul Primăverii, este vorba de un apartament de 3 camere aflat
într-un imobil cu două apartamente. Ap. 1 este ocupat de familia Colţeanu şi
dovadă că este aşa este contractul de închiriere al familiei Colţeanu Cristian.
A doua precizare este că apartamentul obţinut de mine este construit de stat, o
a treia precizare că acest apartament nu se află pe lista apartamentelor de
protocol pe această listă se află ap. 1, ocupat de familia Colţeanu şi dovadă că
ceea ce spun eu este adevărat este Monitorul Oficial 31/14 februarie 1996 care
publică lista integrală a apartamentelor de protocol şi care la numărul şapte
precizează acest lucru. Revin la ideea iniţială şi precizez că în urma
articolelor din presă, Parchetul Curţii de Apel s-a sesizat din oficiu cerând
Ministerului Justiţiei aviz de anchetare penală a mea. Pentru că sunt efectiv un
om nevinovat, personal am solicitat la 6 martie 1996, în scris, ministrului
Justiţiei acordarea avizului de anchetare pentru a-mi dovedi nevinovăţia. Este o
procedură prealabilă pentru un aviz de anchetare, eu am renunţat la protecţia
Ministerului Justiţiei şi am cerut personal să fiu anchetată de Parchetul Curţii
de Apel tocmai pentru a-mi dovedi nevinovăţia. Dovadă este această cerere pe
care eu am facut-o ministrului Justiţiei la 6.03.1996 în care am solicitat
personal să se dispună acordarea avizului pentru a continua ancheta penală la
nivelul Parchetului. Mai departe pot să precizez că acest aviz a fost dat la 13
iunie 1996 de ministrul Chiuzbaian. Parchetul a verificat acuzaţiile aduse şi la
2 iulie 1996 mi-a comunicat soluţia de neîncepere a urmăririi penale. Deci
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a considerat că nu sunt fapte penale şi a
dispus neînceperea urmăririi penale. La trei luni după pronunţarea acestei
soluţii, prin rezoluţia semnată de fostul prim-procuror Viorel Nicolae Spânu,
actual avocat s-a infirmat soluţia de neîncepere de urmărire penală şi s-a
dispus la 14 octombrie 1996 cu continuarea cercetărilor cu motivaţia că aş
deţine trei buletine de identitate. Nu s-a putut dovedi că am două şi s-a
infirmat că aş avea trei.
Pagina: 1/3
|
|