Meandrele concretului
|
Urmatorul cântec îl dedic victimelor cutremurului din Asia!
-- Loredana Groza, în concertul de Anul Nou din Piața Revoluției
|
|
O. Andronic: Cu cât e mai blândă această lege?
M. Levanovici: Vechea reglementare pe timpul cât inculpatul a săvârșit fapta -
de până la doi ani sau amendă, iar actualmente pedeapsa e mai simplă.
O. Andronic: Și cu suma lipsă ce se întâmplă?
M. Levanovici: Dacă se hotărăște de instanță că inculpatul este vinovat, că
paguba există și este în cuantumul pe care ancheta 1-a stabilit în rechizitor,
urmează ca instanța să oblige inculpatul la despăgubiri.
O. Andronic: Dacă se va ajunge aici nu înseamnă decât că dl lanul are banii
ăștia... Domnule procuror, vă mulțumesc foarte mult pentru lămuriri. Domnule
lanul, dvs. sunteți avocat de formație.
V. Ianul: Pot să spun că am fost un calvar pentru Parchet, nu seamănă prima
precizare cu cea ulterioară. Printre altele, acel prejudiciu că aș fi fost
bugetar, de aici consecințele, penalizări pe zi, îmi rezerv dreptul de a alege
calea... chiar dacă îmi agravez situația dar sunt totuși un pic de meseriaș.
O. Andronic: Aș vrea să vă întreb ceva. Cei care ne urmăresc în acest moment,
oameni care au respect pentru instituția Parchetului, se vor întreba: unde sunt
banii?
V. Ianul: Am spus și repet încă odată că i-am folosit în interesul public. Am
făcut o afirmație că din ratele de după '92, parte din ei se regăsesc în lei,
transformându-i în perioada 91-92, i-am adus în avans, dar mi s-a refuzat
accesul la actele clubului, dar nu comentez acest aspect și sper ca în instanță
să mă pot lămuri.
O. Andronic: Deci respingeți categoric ideea că acești bani ar exista undeva. Vă
întreb acest lucru pentru că am auzit multe păreri de genul: lanul e prea
deștept, a făcut un calcul cât poate să facă pușcărie, un an sau șase luni, după
aceea iese și folosește banii.
V. Ianul: Dacă aș fi făcut așa aș fi fost astăzi un om fericit. Dar niciodată
n-am gândit așa. Au fost vremuri grele, vremuri când nu aveam legislație, iar în
trei ani veneau șapte "indivizi" pe zi. Nu-i numesc altfel. S-au făcut controale
peste controale. Deci eu nu aveam voie să cheltui nimic extra. In instanță, când
am să pun mâna pe carte să jur, voi spune ce trebuie spus și vă garantez că toți
banii cheltuiți... chiar dacă am cheltuit și eu...
O. Andronic: Da, dar se pare că n-ați cheltuit așa puțin...
V. Ianul: Eu pretind că un președinte de club, în condițiile actuale, aș fi
putut să ascund anumite lucruri și dacă este vremea cuțitelor în spate de aici a
apărut o furie, odată ce s-a declanșat procesul a dispărut și Consiliul de
Administrație, a dispărut toată lumea, am rămas eu singur.
O. Andronic: Făceați o caracterizare miniștrilor de interne sub care ați lucrat.
Chițac v-a aruncat în stradă (nu pe dvs., tot clubul); Ursu v-a redat libertatea;
Babiuc v-a dat statut; Dănescu v-a dat în judecată.
V. Ianul: Exact și cu dl Tărăcilă. Dar era vorba de un târg. îmi asum toată
responsabilitatea pentru deciziile date. M-am săturat că toți miniștrii care vin
și pleacă știu ce se întâmplă, nu-i interesează ș.a.m.d. Dl Dănescu cam așa mi-a
spus: nu mă interesează Dinamo, faci ce vrei cu el, mie îmi dai anumite lucruri.
Am spus: pardon, nici n-am ce să dau.
O. Andronic: Dl g-ral Dănescu este chiar acum pe fir. Bună-ziua, domnule
general. L-ați auzit pe dl Ianul care are reproșuri la adresa dvs. De altfel,
ați fost și primul ministru care i-a pus un fel de căpăstru. Ce v-a îndemnat să
faceți asta?
George Ioan Dănescu (general, fost ministru de interne): Nu m-a îndemnat nimeni
și nimic. Eu venind la Ministerul de Interne și plăcându-mi fotbalul am vrut ca
Dinamo să fie ceva. Vorbind de dl lanul aș spune că dânsul a fost un conducător
bun, numai că în vâltoarea asta consiliul de administrație a fost ca și
inexistent. Și atunci au venit la mine mai mulți care s-au plâns. "Unde sunt
banii de la Dinamo că uite cum se cheltuiesc ș.a.m.d." Am constatat că statutul
conținea și unele lucruri ilegale în el, m-am adresat instanței și a desființat
statutul de funcționare al clubului. Am trimis echipe de control. Mie mi se pare
totuși o sumă puțin cam mare. Din 1994 acest dosar a făcut drumuri multe. Apoi
1-a preluat dl Tărăcilă, eu nemaifacând parte din lotul acesta, dar situația cam
așa este cum a explicat-o și dl procuror Levanovici.
O. Andronic: Credeți că dl lanul, după cariera lui de om de sport, ar merita să
sfârșească în pușcărie?
G-ral Dănescu: Niciodată n-am spus asta, dar merită să sfârșească facându-și
datoria.
V. Ianul: Mă bucur sincer că vă aud. Nu sunt demagog de felul meu, mă știți.
Vreau să vă spun un singur lucru: am ascuns în '90, '91, '92 lucruri care nu mai
pot fi ascunse. Nimeni nu a vrut să mă asculte, totul se desfășoară într-o
complicitate generală în fotbalul românesc, apoi din milionul meu să ții și
protocoale, să dai și în stânga și în dreapta și să ieși la centime la minister
sigur că nu am cum să ies. Pot să fac pușcărie pentru un leu, dar și pentru un
milion. Dar nu comentez acest aspect. Țineți minte când am venit la dvs. mi-ați
spus că nu vă interesează Dinamo și mi-ați cerut altceva. Sunt lucruri pe care
le-aș fi făcut în 90 și dvs. nu aveți nici o vină că am fost desființat. Aș fi
dat 2 milioane de dolari să lase clubul în pace și astăzi tot în pușcărie eram.
Dar atunci în perioada controalelor eu a trebuit să dau extra, nu din
contabilitate pentru că eram în fiecare zi controlat și nu vreau să vă fac
complice la o activitate fotbalistică, dar eu știu și la momentul respectiv voi
jura pentru că dacă vorbeam atunci cine știe cum și cât aș fi fost anchetat. Eu
nu sunt de vină că ăla care controlează are numai 500 000 de lei pe lună și vine
să vadă cum altul câștigă 20-30 000 de dolari. Dar eu mă săturasem să stau la un
milion și la ordin în fiecare zi. Cam asta e problema.
G-ral Dănescu: Teoretic are foarte mare dreptate, poate și practic. Credeți-mă
că sper să vă apărați și să ne întâlnim în stare de libertate permanentă.
Pagina: 2/3
|
|